Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
3 CARTEA $1 PREJUIREA El 205 deci patronajul domnesc si mai ales sprijinul financiar al acestuia, atat de necesar, astfei Tncät la aparitie lucrarea avea deja о acoperire matériáid. Deci, e vorba nu despre un simplu act comercial, ci si despre unul politic si cultural färä egal pänä atunci6 , cu adänci implicat» ín procesul de instruire al comunitdtilor. Tn secolul al XVII - lea transilvänean preful de vdnzare Ia cdrti se stabilea mai ales Tn bani, existänd Tnsd si except» Tn care el era echivdlat Tn bani si produse sau numai Tn produse. Tntregul comeit se desfdsura pe fundalul unei mari anarhii monetäre, evidentd prin numdrul mare de monede puse Tn circulare. Transilvania, principat autonom sub suzeranitate otomand, cunoaste о situate ceva mai bund decät celelalte teritorii románesti. Tn 1625 principele Gabriel Bethlen Tncearcä о stabilizare monetarä; aurul este avaluat la 2 florini, iar talerul la 1 florin si 20 dinari. Ceva mai tärziu, Tn urma dezastrului otoman din anii 1659 - 1660, Gheorghe Rákóczi al II - lea Tncearcä sä-si recästige principatui prin bani, apeländ la toate sursele materiale posibile. Suma urma sä tie plätrtä Tn florini, galbenul fiind astfei echivalat la 4 florini7. Tot Tn aceastä vreme este destul de frecventä practicarea unor falsuri monetäre si de accea nu ptrtine sunt cazurile Tn care se introduce specificatio cd vanzarea - cumpärarea s-a fäcut pe „bani buni''8 . Deci aceastä practicä a arculatiéi monedelor false este pe deplin constientizatä pänä si la nivelul fnaselor. Pentru a analiza valoarea materialä a cärtilor vom folosi moneda de calcul a vremii Tn Transilvania, florinul comercial sau florinul maghiar, cu subdivizarea sa, denarul de calcul. Aceasta este doar о unitate monetarä conventional, aflatä Tntr-un raport schimbätor cu moneda realä, reprezentatä de muttimea valorilor nominale autohtone si sträine aflate Tn circulate: florinul de aur, talerul, grosul cu multiplii si subdiviziuni, denarul etc., dintre monedele transilvänene, plus cele poloneze, unguresti, suedeze, imperiale, din Europa de apus9 . Tnainte de a demara Tn analiza acestor preturi de vänzare - cumpärare se mai impune, ca о considerate preliminarä, о privire sinteticä asupra situatiei sociale si a stärii materiale a populatiei Tn epoca principatului. Structura socialä a secolului al XVII - lea opereazä cu о dihotomie transantä: supusi si stäpäni. Tn lumea satului se decupeazä о ierarhie Tn care fiecare ocupä о pozitie precisä: mica nobilime, boierime, darabanti, 6 D. Poptämas, Preful de achizitie al ..COrfii romänesti de invätaturd" pe baza unor insemndri din secolul al XVII - lea, in Valori bibliofilé din patrimoniul cultural national. Cercetare §i valorifícare, vol.». Bucuresti, 1983, p. 364. 7 Ibidem. 8 Exemplarul Cazanieide la Sebes - Alba. F. Dudás, op. cif., p. 366 - 368. 9 F. Pap, Prefuri oficiale $i reale in Transilvania (prima jumatate a secolului al XVII - lea), in ActaMN. XXII - XXIII, 1985 - 1986, p. 603.
