Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
65 CASTRUL ROMAN DE LA BRÄNCOVENESTI 139 cu grosimea capetelor de 5,5 respectiv 3,5 cm (nr. inv. 6521), s-au gäsitTn 1972, Tn caseta J. ín cele de mai sus am exemplificat doar anumite tipuri de cärämizi, dar piesele fragmentare si cele Tntregi sunt cu mutt mai numeroase. Nu lipsesc nici bucäfi din cärämizile bipedale sau din cele patrate ori rotunde, folosite Ia suspensura de hypocaust. Tn cursui säpäturilor s-au descoperit numeroase fragmente de olane, mai ales Tn zonele unde au existat constructii cu zid de piaträ (bunäoarä, Tn casetele R, Ia „valetudinarium"). Nu s-a descoperit Tnsä nici о piesä Tntreagä, motiv pentru care nu putem prezenta dimensiunile olanelor. Dupd fragmente, apreciem cd ele sunt cele obisnuite. Nu putine sunt bucätile de tegulae mammatae, provenite de Ia clädiri cu hypocaust. Nici о piesä nu s-a gäsit Tnsä „in situ" sau Tntreagä si de aceea dimensiunile lor nu le putem indica. Asemenea tegulae s-au gäsit Tn jurul zidului clädirii din casetele R. V.TRUPA CANTONATÄ ÍN CASTRU $1 APÄRAREA UMESULÜI. LEGÄTURILE MILITARILOR ROMANI CU POPULAJIA AUTOHTONÄ. Unitatea militarä care a stationat permanent Tn castrul de la Bräncovenesti era ala I n(umeri) IKOyrícorum, atestatä aici prin cärämida cu stampilä, gäsitä Tn secolul trecut73 , si prin inscriptia lui Aurelius Vale(n)s, descoperitä de noi Tn anul 197274 . Notäm cä aceasta este singura inscriptie pe piaträ, aflatä Tn castru, Tn care figureazä numele trupei. Documentele epigrafice cunoscute acum nu mentioneazä aici si altä unitate militarä, fapt care demonstreazä cä trupa aceasta a fost singura care a stat la Bräncovenesti si cä ea a construit atät lagärul de pämänt, cät si cel de piaträ. Ala I n(umeri) Illyricorum nu apare Tn nici о diplomä militarä din sau prívind Dacia, motiv pentru care nu existä certitudinea, dacä ea apartinea de armata Daciei Porolissensis sau de cea a Daciei Superior (respectiv, a Daciei Apulensis). Dar, deoarece castrul ei permanent se aflä pe maiul drept al Muresului, räu care Tn aceste pärti forma limita esticä a Daciei Porolissensis (vezi harta), consideräm cä prima alternativä pare a fi mai aproape de realitate75. Unele nume de persoanä illire, cum este Dasius $i altele, Tntälnite pe monumentele epigrafice, dovedesc cä Tn efectivele alei mai existau soldafi recrutafi Tn Illyricum sau Tn tinuturile cu populate illiricä din 731. Paulovics, op.cit, p. 26; D.Protase, A. Zrínyi, op.dt., p. 62 74 Supra, cap. IV/1 $i nota 42. 75 Vezi $i C. Daicoviciu. D.Protase, ih ActaMN. 1,1964, p. 170-174
