Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
9 VILLA RUSTICA CELTO-ROM AN A 83 vom cuprinde atit prispa propriu-zisä cit §i variantele ei cerdacul §i Jot§orul. Prispa propriu-zisä este о terasä (cu stilpi de lemn care süsüin acoperi§ul prelungit) ре о parte, sau pe toatä lungimea fatadei, uneori prelungitä pe una sau pe ambele laturi perpendiculare pe aceasta (pe fatadä)Cerdacul este un fel de balcon la nivelui etajului, iar foisorul este un cerdac mai restrins. Cea mai mare parte a caselor täräne§ti parter sau parter ?i etaj, au о prispa. Folosind pentru exemplificare un studiu de etnografie privind tinutul Romäniei, Tara Hategului,i7 in care a foct centrul politic al stäpinirii romane in Dacia, gäsim urmätoarele date: dintre casele parter, 59.4% au prispa, iar dintre cele parter §i etaj 25%. Rezultä cä un numär covir$itor de mare au prispa. Care sint cauzele prezen(ei prispei? Ea este un no man’s land intre via^a de intimitate a locuin(ei §i via(a activä §i de muncä de afarä, dar mai este §i spatiul intermediär dintre sediul eului cu toate främintärile suflete^ti §i peisajul cosmic. Locatarul casei are nevoie de tranzRia dintre douä medii diferite, pe care i-o oferä prispa. Cele douä tipuri de case bine cunoscute ale antichitätii, casa elenisticä cu peristil §i cea romanä cu atrium, nu indeplineau aceste funcRi. Eie indemnau la privire spre interior. Ar fi hazardat sä afirmäm о mo§tenire transmisä obscur prin veacuri, de$i ea nu ar trebui total exclusä. Arheologi de seamä ca Jan Filip27 28 consacrä studii interesante asupra unei „mo$teniri celtice europene“. Ne lipsesc insä dovezile pertinente pentru a sus(ine о asemenea ipotezä. In aceastä situate nu ne rämine decit sä consideräm cä sintern in fata un”i jenomen de corespundere, pe care l-а formulát genial Baudelaire: „Ca ini^te lungi ecouri unite-n depärtare / Intr-un acord in care mari taine se ascund, / Ca noaptea sau lumina, adinc, fára botáré / Parfum, cidoare, sunet / se-nginä si-si räspund“. (Corespunderi, Les Fleurs du Mal) Deoarece ne gäsim intr-un domeniu care cere afirmäri stiintifice, vom spune cä corespunderea intre casa (äräneascä romäneascä §i villa rustica romana, celto-romanä, este un raport de izomorfism. Dar fenomenul „corespunderii“ nu a fost insumit numai de poe^i, ci §i de matematicieni §i tratat in „algebra categoriilor“29, ca morfism §i aplicabil in variate raporturi de situatii, intre care apreciem cä se aflä $i cazul nostru. 27. P. Stahl, P. Petrescu, Constructu färänesli din Ifateg, Cluj, 1966. 28. J. Filip, Celtic Civilization and its Keritage, Publishing House of the Czechoslovak Academy of Science and Art. Prague, 1962. 29. Gh. Radu, Algebra categoriilor $i functorilor, Ia$i, 1988.
