Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
76 VIRGINIA CARTIANU 2 Acest punct de vedorp foarte interesant ne-а indemnat sä studiem literatura istoricä si arheologicä asupra locuintei de tip villa rustica romana in spa^iul european, din Britannia pinä in Dacia, iar rézül tatele sint sintetizate in articolul de fata. BRITANNIA In Britannia, fosta provincie romanä intre anii 44 si 410 e.n-, au fost identificate circa 500 de villae rusticae romanae. >,Britannia nu a fost о tarä de orase, ca Italia si Grecia, sau Galia. Orasele erau mid si putin numeroase“3 Majoritatea acestora au fost date la luminä in partea de räsärit a Angiiéi, adicä ín cea mai romanizatä $i mai accesibilä contactului cu Continentul, care era §i partea cea mai roditoare si propice agriculturii. Villae-le rusticae erau de tipuri ?i márimi variate, de la foarte modeste pmä la unele foarte spatioase. Studiile comparative au dús la citeva clasificári, dintre care am retinut pe cea mai detaliata4 ín care se deosebesc patru tipuri de villae; casa micä de tarä (the cottage house), cu un vestibul si camere flancate de о parte si de alta; casa cu „coridor“ sau verandä, de-а lungul fatadei, cu cite о camera mare la extremitäti (the corridor house); cea cláditá in jurul unei curti de forrná pätratä sau dreptunghiularä (the court-yard house) si casa avind constructii frontal si pe cele douä aripi laterale the aisled house). Dintre acestea, cea cu coridor era cea mai obisnuitä. Villa avea de obicei un singur nivel, se sprijinea pe temelii de piaira si era ridicatä, in parte din lemn. Era destul de solidä pentru a purta un acoperis de tiglä sau arlezie, cu pereti din lut aplicat pe о impleti tu rä de nuiele si tencuialä de var. Numärul incäperilor putea ajunge la 20-30 §i chiar 40, cu functii diferite, dupä activitatea care se desfä§ura in gospodäria respectivä, dar aproape toate, chiar si la cele mai modeste, aveau un hypocaust (ineälzire centralä pe sub podele), un praefurnium pentru camerele de baie si instalatii de apä. Uneori erau clädiri anexe in curte, cu diferite utilizäri, intre care: camerele de baie, cuptor de uscat cerealele si altele necesare bunului mers al gospodäriei. S-au gäsit numeroase villae cu pardoseli mozaicate simple, cu modele geometrice sau florale, dintre care unele executate artistic, reprezentind scene de vinätoare etc. Perepi erau uneori decorari cu fresce cu motive florale sau cu scene din mitológia romanä. 3. R.G. Collingwood, Homan Britain, Oxford, At the Clarendon Press, 1959, p. 79. 4. I. Richmond, The Plans of Roman Villas in Britain, in The Roman Villa in Britain.
