Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
3 VILLA RUSTICA CELTO-ROMANÁ 77 Camerele de locuit dispuneau de mobilier adesea lucrat artistic, ca de exemplu mese cu täblii de marmurä sau bronz §i cu picioare frumos ornamenta te. Astfel villae-le reprezentau adoptarea de cätre autohtonii avu^i a nivelului de trai romanin aceste conditii, „marii proprietari de paminturi träiau in villaele lor mai confortabil decit oricare din succesorii lor din secolul al XVII- lea; chiar casele elisabetane, cu toatá frumusetea lor arhitecturalá, erau inferioare villae-lor románé ca spatiu si confort“.5 6 7 Din nefericire aceste case, lipsite de elemente de rezisten^ä §i izolate la tarä au cäzut u§or pradä distrugerii nävälitorilor care au cutreierat Europa civilizatä din secolul al IV-lea. S-а constatat totusi cä, dupä unele raiduri, multe villae au fost refäcute pe acela$i loc. Astfel, dupä о incursiune irlandezá din anul 367, in vestül Angiiéi, villa de la Brislington a fost din nou locuitä. In comitatui Gloucester, aproape de grani^a Tärii Galilor, au putut fi identificate villae locuite chiar in secolul al V-lea4. Faptul cä lumea celto-romanä dispunea acum vreo 2000 de ani de iocuin^e spatioase, confortabile, uneori chiar elegante, este explicabil numai prin nivelul ridicat de civilizatie al popoarelor celtice existent chiar inainte de cucerirea romanä. ln convietuirea celto-romanä de dupä cucerire aportul celtic a fost substantial. Nu a fost „о substitute a unei civilizafii printr-alta, sau cu atit mai mult relevarea unei singure si veritabile civilizatii unor simpli barbari, ci a fost о co-penetrafie reciproca: romanizarea пи a fäcut tabula rasa de trecut“ ... „ar fi о eroare de a nega orice supravietuire a acestei seve indigene, de a-i refuza orice participare la civilizatia comuna in curs de elaborare“1. Originea villae-lor a constituit о problemä mult dezbätutä. Fatä de variantele care pot fi sustinute — proprietate a unor „romani adevärafi“, sau, poate, a unor cetäteni romani veniti din afara Britanniei si stabiliti in Britannia, sau a unor localnici britoni romanizati ca limbä §i obiceiuri — R.G. Collingwood argumenteazä cä villa era locuinta unor autohtoni britoni, uneori $i a unor sträini imigranti, dar pu^in numerosi, ca de pildä conducätorul unui domeniu imperial sau al unei mine, sau a unui negustor care hotärise sä-si termine ultimii ani in provincia Britannia. In aceste conditii ?i tinind seama de amenajärile interioare, nu rareori tratate artistic, villa rustica romana din Britannia putea fi consideratä о versiune romanä a unei forme deja existente, mai vechi, la сеЩ. 5. R.G. Collingwood, op. cit., p. 85, 6. K. Branigan, The Romans in the Bristol Area, The Bristol Branch of the Historical Association, The University of Bristol, 1969. 7. L. Harmand, L’Occident romain, Payot, Paris, 1960, p. 440.
