Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
11 FORTIFICA'!-!! DACICE 65 grupuri de elemente: mai vechi valurile de pämint ?i cele cu substructurä de piaträ, care sint de tradite localä, in timp ce zidurile de piaträ §i turnurile pót fi atribuite secolului I din era noasträ48. Din cele de mai sus a reie$it, eredem, faptul cä incercarea de a data a$ezärile fortificate numai, sau ín prímül rínd pornind de la tehnica de constructie este deosebit de riscantä, valuri ?i §anfuri putindu-se face $i in secolul al 111-lea i.e.n. (ca sä nu mai spunem cä §i in alte epoci istorice), dar tot atit de bine puteau fi säpate si inältate ?i in pragul räzboaielor daco-romane. A$adar, dintre elementele de constructie pot fi luate doar zidurile, fapt valabil pentru ultimele douä-trei veacuri ale Daciei libere, ceea ce scoate §i mai mult in evidentä temeiul ce trebuie pus in datare pe inventarul descoperit. Coroborarea criteriilor de datare propuse permite stabilirea inceputurilor a§ezärilor fortificate enumerate astfei: ín secolele III-II i.e.n. — Cernatu de Sus, Risnov (faza veche), probabil Odorheiu Secuiesc ?i Porumbenii Mari; numai in secolul II — — Jigodin I, ßeica Micä §i prima fazä de la Tilisca; in secolele I—II toate celelalte. Aceasta nu este decit una din urmärile discutiei propuse de noi privind criteriile de datare, in multe cazuri, in special la cele necercetate exhaustiv, putind sä aparä alte argumente decisive, dar pe care nu le vedem in afara relatiilor propuse de noi. Ajunsi aici cu studiul nostru ne mai propunem a ne opri asupra unui aspect pe care nici unul dintre cercetätori nu 1-au considerat lipsit de importantä §i care este in bunä mäsurä legat de posibilitätile de datare; relatiile dintre asezärile civile si cele fortificate- ln aceastä problemä se poate desprinde lesne constatarea cä se intilnesc mai multe situatii (evident in afara discutiei fiind asezärile care sínt ele insele fortificate): La Breaza-Fägäras, locuitorii asezärii civile inconjuratä de Brescioara $i de Pojorta isi gäseau adäpostul ín cetatea din imediata apropiere, cele douä fiind practic lipite; la Sincräieni-Covasna49 distanda dintre cetate si satele din jur este foarte variabilä, de la 4 la 15 km; la Cernatu asezärile civile sint dispersate in apropierea cetätii; alte sate dacice aproape cä nu aveau nevoie de apärarea creatä artificial (ne gíndim in primul rind la cele douä asezäri de la Cuciulata, desi eredem cä aceea de la Plesita Pietroasä avea cel putin un sant si paiisadä50. ca si la cele de pe Mägura Codlei, Reci51 etc.). Existä situatii in care legätura dintre asezärile civile cunoscute si о fortificatie nu se poate face, in primul rind pentru cä acestea din urmä 48. N. Lupu, in Materiale, VIII, p. 477—483; idem, Cetäti dacice din sudul Transiivaniei, p. 34—35. 49. Z. Székely, in SCIV, 2, 1972, p. 212. 50. Gh. Bichir, in St.Com., 14, Sibiu, 1964. 51. Z. Székely, In Materiale, VI, 1959, p. 197; idem, in Materiale, VIII, 1962, p. 325—327. лтшШшшй 3 — Marisia — XV—XXII
