Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
66 FLOREA COSTEA 12 nu se cunosc- In afara faptului cä nu este obligatoriu ca acestea sä ?i existe peste tot, se poate aduce in discuUe lipsa cercetärilor atente in teren. Oferim spre exemplificare numai douä ceá^i din judetul Bra?ov, anume cele de la Racos-Ormenis si de la Crizbav, despre prima nestiindu-se pina nu demult aproape nimie concret, iar cea de a doua fiind cunoscutä doar ca mic fort feudal timpuriu. In realitate, in ambele cazuri, monumentele arhitecturale aparRn aproape in totalitate dacilor, ceea ce s-а relevat dupä anul 198052. Indiferent de epoeä ?i de regiune, se vede insä dar cä aproape peste tot se intilnesc situatii in care a?ezärile civile sint strins legate in intraga lor existen^ä de cele intärite: Covasna, Jigodin, Tili?ca etc. Situa^ia din sud-estul Transilvaniei nu este neobisnuitä: la Coste?ti cetätuia este cu siguran^ä locul de refugiu al loeuitorilor marii asezäri rurale de pe teritoriul actualului sat’3, spre deosebire de Pope?ti, pe Arge?54, sau Poiana, pe Siret53, unde, ca si la Risnov, activitatea productivä se desfä?ura chiar in incinta fortificatä, dar ?i in casele rämase „extramuros“, asezarea fiind practic divizal 56ä de sistemul de apärare. О relaxe foarte strinsä a existat cu sigurantä intre asezärile civile si centrele religioase, cu implicatii asupra amindurora. Cum pinä in prezent in aceastä zona se detin stiri doar despre un asemenea centru (Racos), dar ale cärui imprejurimi nu sint investigate mulfumitor, о incercare de nerealizare in acest sens ni se pare prematurä. Un capitol aparte 1-ar putea constitui analizarea acelor atribute pe baza cärora aceste cetäti sau a?ezäri intärite mai importante ar putea fi incadrate in rindul dauae-lor Daciei preromane. Renun^äm, acest lucru fiind fäcut nu demult de alti cercetätori36 (adäugäm doar la lista ?tiutä Racosul). Nu putem insä sä nu sublimem cä una din ele apare si in Geographia lui Ptolemeu57. Este vorba de COMIDAVA, pentru care s-a fäcut propunerea de a fi identificatä cu fortificatia de la Risnov-Cetate58, in lista argumentelor incluzindu-se ?i demult celebra inscriptie descoperitä in castrul de aici. 52. Supra, nota 20. 53. H. Daicoviciu, Dacia, p. 127—128. 54. R. Vulpe, ín SCIV, 1—2, 1955, p. 239 $i urm., idem, Asezäri getice din Cimpia Munteanä, p. 27; Materiale, III, 1957, p. 235 $i urm.; Materiale, V, 1959, p. 341 ?i urm; I. H. Cri?an, Burebista si epoca sa, p. 393—395. 55. R. Vulpe in Dacia, III—IV, 1927—1932, p. 203—251; SCIV, 2, 1951, p. 181—191; SCIV, 3, p. 191—209; Dada, NS, I, 1957, p. 146 ?i штп.; I. H. Cri?an, op. сЧ., p. 292—293 etc. 56. H. Daicoviciu, Dacii, p. 144 ?i urm.; idem, Dacia de la Burebista la cucerirea romanä, p. 127 ?i urm.; I. H. Cri?an Burebista si epoca sa, p. 290 si urm. 57. Ill, 8, 4. 58. Florea Costea, Asezarea dacicä de la Risnov-Cetate, in CVMIDAVA, IV, p. 26—47.
