Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
58 FLOREA COSTEA 4 lurite, alveole. Ceramica lucrata la roatä inregistreaza fructiere, cani cu fundul inelar, chiupuri, acestea din urmä decorate cu benzi de incizii orizontale sau valunite; unele cesii sint ornamentate cu motive geometrice, linii orizontale si triunghiuri (din pictura rosie), ca §i unele strächini. Unelte: seceri din fier §i prisnele; arme: sage^i poliforme §i lanci, si unele si celelalte cu tub de inmänusare, läncile avind caneluri. Inceputul fortificatiei cäreia i se datoreaza sistemul defensiv amintit este plasat ín secolul I i.e.n. (pe bazä de monede romane), iar sfirsitul, violent, printr-un incendiu puternic, in anui 106 e.n. -e. 3. TILISCA. Cetatea se aflä la nord-vest de asezarea modernä, pe о cotä superioarä, aplatizatä, a virfului ,,Catenas“ (712 m altitudine), beneficiind de о eficientä protectae naturalä. Pärtile dinspre sud si est nu permit accesul decit cu greutate, ín timp ce vestül si nordul dealului au trebuit sä fie barate artificial. Ca urmare, aid a fost inaltat un puternic val de parnint si s-а säpat un sant de dimensiuni apreciabile (peste 800 m lungime). In anumite sectoare valui este dublu si are о inältime ce oscileazä íntre 7 ?i 8 m. Stabilitäten lui a fost sporitä de paramente dm piaträ calcaroasä. Tot din piaträ localá, pe platóul superior, au fost construite douä turnuri, insotite si ele de cite douä paramente. Legatura intre blocurile de piaträ (paramente) si emplecton se fäcea prin grinzi de lemn fixate in „coadä de rindunicä“. Ca si la Costcsti, zidurile, groase de 2,12 m, orau continuate pe verticals dc о structura de cärämidä-Complexele de pe platou si de pe teren sint: locuinte, ateliere, depozite diferite. Inventarul lor consta din ceramicä (uzualä sau de lux) si un mare numär de unelle, care dovedesc practicarea agriculturii si а diferitelor me§tesuguri- Nu lipsesc armele- Desi si atelierul pentru copt piine (denumit de N. Lupu „brutärie“, dupä inventar) este pinä acum unic §i foarte interesant, de mai maró importantä este färä indoialä descoperirea unui atelier de batere a monedelor. In el se mai aflau, la data descoperirii, 14 §tante de bronz §i mansoane din fier. Aici s-au bätut monede dacice ce imitau piese emise la Roma, intre anii 145 si 72 i.e.n.. deci, pinä in plinä domnie a lui Burebista. Ridicatä ре о a^ezare hallstattianä, cetatea dacicä de la Tilisca i§i are inceputurile in sccolul al Il-lea i.e.n. si atinge apogeul in vremea primului stat dac centralizat si independent, pentru a-§i inceta existen^a odatä cu transformarea Daciei in provincie romanä (in ceea ce ne priveste eredem cä nu intreg sistemul apartine epocii dacice, cel putin unul din valuri putind foarte bine sä dateze din prima epoeä a fierului). Ca ?i cea de la Covasna, cetatea dacicä de la Tilisca este apreciatä drept centru al unui trib sau al unei uniuni tribale, pentru a intra apói 26 26. Supra, nota 7.
