Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
5 FORTI FICATI I DACICE 59 ín sistemul de apärare al lui Burebista27. Női eredem cä si mai departe, piná la Decebal, ambele (ca §i cea de la Racc§-Ormeni§, in curs de cerсе4 29аге au facut parte din nucleul statal dacic transilvanean). Dacé am analiza ín detaliu fiecare exemplu din lista de mai sus, fára a mai apela la analogiile din alte párti ale Daciei, am constata cä diversitatea lor este deosebit de mare, practic neexistind douä absolut identice. Cu toate acestea se poate observa cä intre eie existä о unitate constructiva. Explicatia eredem cä este una singurä, care tine ínainte de toate de conceptia dacilor de a adapta in orice loc si condici defensive la cerintele terenului, pentru a obtine avantaje maxime din folosirea judicioasä a acestora. Intr-o lucrare mai veche, procedind la о clasificare a fortificatiilor dacice, Florin Medelet considera cä acestea pot fi impärtite in urmätoarele tipuri: I. Asezäri care folosesc intärituri hallstattiene; II- Asezäri fortificate natural; III- Asezäri fortificate cu val, palisadä, zid sec si zid cu liant de lut23. Mai recent, referindu-se aproximativ la teritoriul aflat acum ín discutie, Zoltán Székely propunea numai douä grupe: I. Cetäti cu val de pämlnt; II. Cetäti cu zid de piaträ. Vizind intreaga Dacie, problema a fost pe larg tratatä nu de putine őri ín lucrári temeinice de istorie generálé a lumii dace30. In ceea ce ne priveste apreciem cä incercärile de clasificare propuse de primii autori amintiti aici sínt cél putin susceptibile de nuantári. In prímül rind spre exemplu, cetéibe in opus quadratum sínt omise ca о categorie aparte (chiar dacé la Z. Székely s-ar putea presupune cá se includ grupei a Il-a), existínd insä о grupä creatä artificial, anume aceea a fortificatiilor „naturale“. Pe de alté parte, al doilea cercetätor nu face diferentieri in cadrul celui de-al doilea tip. Dupä cunostintele noastre, primei categorii и apar^in nu doar asezäri intärite cu val de pämlnt, ci si cu „val“ de piaträ, mäcar ca structurä de rezisten^ä a celui de pämint. La rindul säu, desi nu se pronuntä categorie, si I. H. Crisan admite categoria fortificatiilor „naturale“.31. Pornind §i de la alte criterii, decit cele ce au condus la clasificärile de mai sus, propunem о impärtire care sä aibä pe de о parte ca suport eriteriul arhitectural (I) si о alta bazatä pe cel functional (II)I—1. Asezäri intärite cu sant $i val-I—2. Asezäri intärite cu sant si val de pämint care are piaträ in substructurä-27. Supra, nota б. 28. Florin Medelet, Asupra unor aspecte ale fortificaiiilor dacice din Muntii O- rastiei, comunicare la a III-a Sesiune .^tiintilica a muzeelor, Bucure^ti, 1966. 29. Sistemul ... §i CVMIDAVA, XII—1, Bra$ov, 1979—1980, p. 26. 30. H. Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea romana, p. 127 $i urm.; I. H. Crisan, Burebista si epoca sa, 1977, p. 290 si urm. etc. 31. Op. cit., nr. 1, 5, 13, 19, 34, 46 etc.
