Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
III. Etnografie – etnotoponimie
3 CINTECE BILINGVE 461 pindit in repertoriul románesc. ín locul silabelor de completare caracteristice cintecelor de joc de aceastä facturä cintecul nuptial amintit fölösévé refrenul Mäi, dorule, mäi, iar cintecul de joc bilingv de la Nire§ (si din altä parte pe unde poate fi intilnit) intrebuinteazä procedeul maghiar de a completa versui octosilabic cintat pe un rind melodic cu incä un vers pentasilabic, lungind, astfel, versül cintat la treisprezece silabe. Ambele procedee sint bine cunoscute de cátre etnomuzicologi, §i nu vom insista asupra lor spre a nu ne pierde timpul $i spatiul editorial cu explicatu didacticiste, inutile. Interpretul acestui cintec, loan Füleki — Chirincuc8 9 era un hitru de felül lui. Oricind era gata sä spunä о snoavä, о glumä, sä fluiere, sä horeascä ori sä schi^eze о poantä dintr-un joc local. Fusese, la viata lui, päcurar, baci si constructor de case din lemn, cu timpul devenind sindrilitor de case, adicä repara acoperisurile caselor cu §indrile. Din virful caselor pe care le repara, doinea de se auzea in tot satui. El a fost maghiar, dar maicä-sa fusese románca, dupä cum románcé avea sä-i fie si sotia, lelea Marie, näscutä Mälutan10 si ea priceputä si talentatä cintäreatä. Cintecului acesta, una dintre preferin(ele sale, ii da о interpretare putin rubatizatä, a§a cum se procedeazä cu Romünestile de-а lungu, specifice Cimpiei Transilvaniei. Aceastä melodie 8. Acesta este primul cintec pe discul EPC 10.067. 9. De la acest talentat interpret popular am inregistrat pe benzi de magnetofon 32 de cintece de diferite genuri, dintre care 25 sínt romäne?ti, 4 maghiare, 2 italiene ?i 1 (igänesc. 10. Copiii s-au irnpärfit; unii sint romäni, iar alfii sint maghiari.
