Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
9 MARTURII arheologice tracice 45 Cuptorul hallstatian a apárut la —1,30 m, in sect. Ш, intre 13,50 m — 15,00, ín peretele nordic. El a avut о forrná circulará si a fost deteriorat din vechime. Din el s-а pástrat fragmentar doar о parte din calotá §i gardiná, formate din lut ars. Asociate gardinei ?i calotei au fost numeroase fragmente ceramice mari, hallstattiene, de forma bitronconicá, decorate cu caneluri oblice. Prima groapä a apárut in sect. HI, intre m 7—8, sub nivelul de culturä materialä romanä. Ea s-а deschis la о adincime de 1,30 m §i а pátruns piná la 2,10 m in stratui steril. Inventarul ei a fost constituit din fragmente ceramice apartinind unor stráchini cu decor in canelurá sau incizii oblice, vase din pastá mai grosolaná, cu perein u$or arcuifi, decorari cu proeminente-apucátoare sau bríu alveolar orizontal, asociat, uneori, din loc in loc cu proeminente, din cárbuni §i resturi osteologice. Groapa a doua (sect. IV) s-а conturat la baza de jós a nivelului castaniu-negricios, compot (—1,30 m), intre m 2.80—4,00, pátrunzind in adincime piná la 1,80 m. Ea a avut о forrná cilindricá, fundul alveolat, pere|ii cu largá deschidere ín partea superioará. Ca inventar, groapa о continut numeroase fragmente ceramice apartinind unor vase bitronconice cu gítul scurt si oblic §i cu corpul rotunjit. decorat cu caneluri oblice, cesti cu toarte supraináltate, stráchini cu marginea indoitá spre interior, decorate cu canelurá oblicá, cenusá $i cárbuni, precum $i resturi osteologice. Sápáturile recente de la Lechinfa de Mure?—„Säli?te“ dovcdesc о locuire índelungatá a asezárii de a:ci, locui e care se e?aloneazá aproape pe íntregul parcurs al epoch. In nivelul hallstattian existá fragmente ceramice de cuioare neagrá sau neagrá-castanie, cu puternic lustru metalic. omamentate cu caneluri sau fatete paralele, dispuse oblic, in ghirlande sau in grupe orizontale ori verticale. Profilul fragmentelor aratá cá au apartinut unor urne bitronconice, care au avut partea superioará inaltá, largá $i búza rásfrintá in afará. Pe linia de íntilnire cu jumátatea inferioará au о zoná umflatá acoperitá cu fatete paralele. Analogii in spatiul apropiat gásim la Tirgu-Mure§9S, care dateazá tipul de vas (urna a?a-zisá „villanovianá ') in Hallstatt-ul timpuriu. О cercetare incá sumará a ceramícii asezárii hallstattiene pare sä indic j insä aici existenta unui nou orizont canelat, mai bogát si mai divers decit piámul, atestat de ceramica neagrá sau neagrá-cenu?ie, apartinind unor vase mari de provizii sau stráchini, decoratá cu caneluri, uneori a?ezate ín ghirlande sau fafete oblice ?i paralele. Acest orizont de pe „Säliste“ ar putea fi datat, prin descoperiri similare (din asezarea fortificatá de la Media?), la sfir?itul Hallstatt-ului timpuriu, cu prelungiri piná la Hallstatt-ul mijlociu. 93 * 93. I. H. Cri^an, Ceramica, 1969 (cu bibliográfia), p. 27, 33, 34, 35, 39, 41. 42, 44. 46,. 49, 50, 55, 56, 59, 63, 97, 234 nóta 47, p. 237 nóta 148, p. 277 pct. 311 a. b, c. d.
