Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
4 <5 VALERIU I,AZAR 10 Etapa mijlocie a epocii Hallstatt este atestatä aid, de asemenea, prin ceramics. О ceramics finä. neagrä, cu acela$i lustru metalic §i decor canelat dispus in linii paralele sau arcade. Dar larg sint rSspindite in repertoriul decorului §i motivele geometrice (triunghiuri, romburi, cercuri), spiralele larg desfa§urate sau cele in forma literei ,,S“. Nu lipsesc din decor bríurile alveo'are, benzile hasurate §i incrustate cu materie alba. Intregul repertoriu ornamental a fost aplicat, cum demonstreazS profilul fragmentelor, unor cupe cu picior ínalt, unor cäni cu о toartä supralnältatä sau unor cesti, strächini etc. Ceramica acestei etape apartine culturii Basarabi. Cercetarea märturiilor descoperite si aprofundarea investigatiilor in anii ce vin vn fi in mäsurä sä adinceascä cunoasterea structurii asezärii hallstattierie de aici si, probabil, sä lärgeascä intelegerea continutului epocii. De aceea, continuarea investigatiei in a$ezarea de pe „Säugte“ se imp me in perspectiva anilor. Literature arheologicä a inregistrat descoperiri hallstattiene (ceramics etc.) $i ín 53 puncte topografice, subliniind prezenta in aceste puncte a unor urme sau faze sporadice de locuire- MSrturiile, modeste prin continut, nu justifica, ín locu] descoperirii, motivarea unor a?ezäri de durata, sedentäre. Marturii ale epocii provin ?i din cimitirele explorate intimplator sau sistematic. Asemenea cimitire se cunosc la Cipäu-„Garä“94, Cucerdea-,,Dealul Podeiului“95, Ranta-,,Bercul ^Srcilor”96 97 $i la Tirgu-Mures-,,Parcul sportiv”79. Descoperiri de morminte izolate se cunosc la : Chendu-94. Vezi nota 80. 95. Vezi nota 81. 96. Vezi nota 88. 97. V. Párvan, Dacia, I. 1924, p. 37, nota 1; idem, Getica, p. 306, 350, 104, 429, 433, 438, 441; idem, Dacia, p. 342; M. Roska, PZ, I, 1909, p. 407—408; idem, ArchErt, 1934, p. 153; idem, 1936, p. 77 (il.); idem, ESA, XI, 1937, p. 180; idem; Közi. Ill, 1943, p. 70, nr. 34 (il.), H. Schrolleri St.uKz., p. 74, nota 61 (il.) ; V. G. Childe, Danube, p. 104, 388, 397, idem; Dawn, p. 136; M. Rostowtzew-N. Fettieh, Skuth.u.Bosp., p. 508—511 ; D. V. Rosetti, Urbanismul, IX, 1932, 5—6, p. 186 ; bel; N. Äberg, Chronologie, III, p. 31 (il.); I. Nestor, Stand, p. 36, 111, 114—116; D. Popescu, Dacia, V—VI, 1935—1936, p. 239; idem, Transilvania, nr. 74, 1943, p. 212—213; P. Patay, Frühbronzezeit, p. 8; H. Reinerth, Vorg.d.d.Stamme■ III, 1198, 1264 (il.); G. V. Merhart, Banner Jahrb, CXLIV, 1942, p. 43 (il.); M. Moga, Sargefia, II, 1941, p. 162 nota 1; p. 163 notele 1, 2; K. Horedt, Materiale, I, 1953, p. 811, 812, 813; idem, SCIV, XV, 2, 1964, p. 192 pet. 3; M. Petrescu- Dimbovita, Materiale, I, 1953, p. 201; idem, Arh.Mold. VII, 1972, p. 252; D. Berciu, Zorile, p. 228, 229; V. Vasiliev,. Marisia, VI, 1976. p. 81 nota 100; A. Zrínyi, Marisia, VI, 1976, p. 148 pet. 47; I. H. Cri$an, Ceramica, 1964, p. 123 pet. 10; p. 129, 130: p. 126 fig. 3; M. Macrea, I. H. Criíjan, ActaMK, I, 1964, p. 316; M. Rusu, Apulum, VI, 1967, p. 98, nota 33; idem, Dacia NS, VII, 1963, p. 199; H. Ciugudeanu, Apulum, XX, 1982, p. 60; I. H. Crisan, Ceraml?a, 1969, p. 258, pet. 74, pl. I: AI. Vulpe, Dictionar, p. 164; G. Marinescu, $t. Dänilä, op. c4. p. 36 nota 74; T. Musca, Apulum, XIX, 1981, p. 47; A. László, SCIV A, 30, 4, 1979, p. 540 (bibliografie pentru ansamblul descoperirilor din acest punct).
