Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
44 VALERIU LAZAR 8 Dintre a?ezärile epocii, se deta?eazä in momentul de fafä, ín judeful Mure?, ca a?ezare de referinfä cea de la Lechinfa de Mure?, de pe „Säli?te“. A?ezarea, situatä in vestül satului, pe un teil aplatizat (de fapt о terasä fluvialä), cu о suprafata de circa 8 ha, märginitä spre sud de riul Mures, spre nord de pinul C'omlod (sau al Lechinfei) a fost cunoscutä de mai multä vreme. Säpäturile sistematice, restrinse insä ca suprafata, efectuate de D Popescu (l!)23) au evidentiat aici una dintre cele mai bogate a?ezäri de pe valea Mure?ului, cu vestigii arheologice multimilenare, ce se e?alonau din perioada de tranzitie spre epoca bronzului, cu unele intreruperi pinä in secolul al XII-lea. Epoca Hallstatt oste deosebit de bine reprezentatä in asezare, fiindu-i subliniatä de la inceput, de cercetätor, bogätia ?i varietatea matc-rialelor descoperite. Feluarea säpäturilor in 1951 ?i 1960 (K. Horedt si coi.) au confirmat bogätia märturiilor hallstattiene din a?ezare. Säpäturile din 1951 au arä~ tat cä faza ceramicii pe deplin formate pare sä fie mai pufin reprezentálj sau nu poate sä fie separata cu rigoare de ceramica anterioarä (cultura Noua). Säpäturile din 1960, de?i restrinse, au dezvelit fundul unui bordei (in sect. IV, intre m 10—13, la —1, 60—1,80 m), care a fost datat, pe baza unui vas cu buza lobatä gäsit acolo, in faza A a epocii. Ultimele säpäturi de pe „Säli?te“ (1983—1985), múlt mai simple (D. Protase, V. Lazär, M. Grqzav) au confirmat pe deplin säpäturile anterioare, aducind elemente noi in cunoa?terea epocii Hallstatt aici. Eie au demonstrat cä la Lechinfa de Mures—„Säii$te” bogatele vestigii hallstattiene se e?aloneazä cronologic — in epoca — pe о lungä perioada de timp. Nivelul hallstattian, surprins in stratui cenu?iu-negricios, strat relativ compact, cuprinde märturii arheologice ale epocii mai dense spre pärfile periferice ale a?ezärii, undo — se pare — depunerile sint mai bogate. ín a?ezare, acestui nivel ii aparfin douä locuinfe de suprafafá, surprinse in seefiuni, douä gropi ?i un cuptor de olari. In cimitirul actual, de fapt о prelungire a „Säli?tei“, in acela?i nivel hallstattian au fost seefionate alte douä locuinfe de suprafafá care contineau ?i ürme sporadice din cultura Noua. Nivelul hallstattian de pe „Sáli?te“ (?i din cimitirul actual) confine ceramica neagrä sau neagrä-cenu?ie, deseori lustruitä pe ambele fefe, apartinind unor ce?ti cu toarta suprainälfatä, unor vase mari cu buza räsfrintä. Din acela?i nivel a fost scoasä si о ceramica din pastä grosolanä de culoare cenu?ie sau cärämizie aparfinind unor vase mari cu buza platä ?i perefii oblici, decorate cu proeminenfe plate, prinse orizontal. Ceramica din aceastä categorie aparfine unei faze mai tirzii, Hallstattului mijlociu. Locuinfele din a?ezare au ie?it in eviden',3, in general la —1,60 m, prin platfo mele lor compacte, constituite din chirpici gfos ?i dens, in •care erau amprento de pari ?i nuiele.
