Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
III. Etnografie – etnotoponimie
13 METODE SI UNELTE DE PESCUIT 441 cu ajutorul bárdi. La baza plescii (pe circumferinta cu plumbi) se ata?au 30-40 de plase suplimentare numite „sträiti“. Odatä plasatä pe fundul albiei plasa se minuieste cu ajutorul unei sfori legate de „sinui“ plescii. In cäutarea iesirii, pe?tii acoperiti se refugiazä in sinui plasei iar prin tragerea sforii §i ridicarea plasei, pestii prinsi sint deversati in „sträiti“. О a doua variantä de plea$cä are aceeasi variantä ca §i prima, dar lipsesc „sträitile“ si are amplasate la gura ple$cii in mod radial 6 sfori, care dupä plasarea plescii pe fundul albiei stringe gura, pestii rämin captivi ca intr-un sac. Cu pleasca se prindeau pe§ti de dimensiuni mari (crapi de 80-100 kg). Apropo, de dimensiunea pestilor, informátorul a asistat la prinderea unui crap urias de peste 300 kg, „dupä räzboi“, peste prins prin braconaj cu dinamitä si pulbere din proiectile (capsa mascatä in tub izolat de lemn §i fitil), in locul numit ,.sub Tigle” (Iernut). Pestele pu a putut fi scos din apä decit in localitatea Cuci la pod, unde se aflau mai multe persoane. In localitatea Bogata cu pleasca se pescuia din barcä cu 2 persoane. Pleasca se arunca pe suprafata apei. Se agäta de barcä in 2 punöte fixe si se trägea. Cind se considera cä pleasca este intinsä se desprindea de barcä si se läsa sä cadä la fundul albiei mentinind legätura cu ea prin intermediul funiei. Pe margine pleasca avea pinä la 20 de sträiti in care se adunau pestii. Se pescuia cu ea tot timpul anului la apä adincä si mai putin adincä. Cél mai mare pe$te prins cu aceastä unealtä a avut 90 kg, in anul 1955. Acum mai frecvente sint exemplarele de 30 kg. In' trecut, pestii prinsi in cantitäti mai mari se vindeau pe báni sau se efectua schimbul in produse (la 1 kg peste — 1 kg griu). Pleasca de minä (de mai) este asemänätoare primului tip de pleased, doar cä are dimensiuni mai mici (diametrul 3 m). Unealta se foloseste de cátre un singur pescar, aruncatä de pe mai sau din barcä. Pe margine sint ata$ate 10-12 „sträiti“. In comuna Cipäu, prostovolul poartä numele de „fleascä“, cu un diametru de 5 m. Se aruncä de pe mal in fata vadului, sau se amplaseazá din barcä, toamna tirziu inainte de inghet. Se pescuia cu aceastä unealtä mai ales pe fundul albiei, atunci cind pestele era adunat la adincime, unde apa este mai caldä. Se pescuia mai ales crap, somn, mreanä si clean care stationeazä la adincime. Sfoara din sinul prostovolului este trecutá pe circumferinta cu plumbii. Unealta de maré dimensiune confectionatá din plasä ce acoperá albia de la un mai la altul este HÁLÁUL, utilizat in cuprinsul judetului Mures in sectorul Ungheni-Chetani. De forrná circulará, se minuie§te prin aruncarea din barcä, dar se amplaseazá mai eficient daeä este „purtatä“ cu ajutorul a douä bärci, in fiecare barcä aflindu-se 2 pescari. Pe fundul haláului sint amplasati plumbi pentru a cobori pe fundul albiei, iar partea de deasupra a circumferintei haláului
