Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
III. Etnografie – etnotoponimie
442 AURELIA DIACONESCU 14 are bile din lemn cu rol de flotori pentru a asigura plutirea. Bucata din lemn din partea centralä de deasupra este de dimensiune mai mare §i se nume§te „popä“. Cu ajutorul celor douä bärci care se deplaseazä pe lingä mal in direct curgerii apei se face inaintea haläului. Unealta se utiliza in tot cursul anului. Se prindeau : crap, somn, §tiucä, saläu §i in timpuri mai vechi se prindea fusarul, un pe§te cu carne dulce, dispärut din riul Mures in ultimele decenii. Pestii de dimensiuni mai mici : podurtul (scobarul) sau porculeanul se aruncau inapoi in albia Muresului sau se utilizau ca momealä la alte unelte. HALÁUL DE COPCÄ (Cipäu) este asemänätor cu cel folosit la pescuitul din bärci dar are dimensiuni mai mici. Se täia in gheatä о copcä in forma de semilunä, in locurile cunoscute de pescar ca fiind frecventate de pesti datoritä apei proaspete din izvoarele de pe fundul albiei, §i i se dädea drumul haläului in copcä. La distantä de 10-15 m, se mai täiau in gheafä alte copci spre amonte pentru „bätaia” sau „riciiala“ pe§telui de sub pietre spre a fi dirijat spre haläu. Cind dispärea „popa“ in apä (sinul fiind tras de greutatea pestelui) se trägeau sforile laterale, iar din haläu pestele se scotea cu minciogul. Comunele cu cea mai mare frecventä de utilizare a haläului erau: Criste§ti, Vidrasäu, Iernut §i Cuci. $TEAPUL (Clestarul) este confectionat din plasä cu ochiuri mici (1,5-2 cm) prinsä pe douä rude asezate in triunghi. In com. Cuci, locul predilect de pescuit cu steapul era о buclä (meandrä) a Muresului. In ultimii ani, datoritä unei alunecäri de teren, Muresul §i-a croit albia in luncä, pierzindu-se un loc bun de pescuit. In vechea albie Muresul revine in perioadele de primävarä si la viiturä. Se pescuieste : somn (pinä la 2 m lungime), crap (10-12 kg), §tiucä. Pescuitul se face din barcä, cu ajutorul а 2 pescari (unul plasat pe banca din spate a bärcii — este pescarul care ,,minä“ —cirmaciul iar cel de-al doilea pe banca din fatä manevreazä ; steapul). Dupä ce se fixeazä steapul de barcä se pomeste in diagonalä fatä de tärm pe directia de curgere a apei. Plasa desfäcutä este orientatä spre fundul albiei, incä de la pornirea de la mal, locul predilect fiind cel cu adincituri in mal sau in albie („viltoaie“) §i in apä linä. Sezonul cel mai bogát in pescuitul cu §teapul este primävara, „cind infloresc sälciile iar apa este ca arina“. Se mai practicä in cursul anului la viituri cind apa este tulbure. Cirmaciul scormoneste cu lopata (visla) „viltoaiele“ si adinciturile die albie, iar mmuitorul de §teap sim^ind prin vibrafia plasei atingerea pestelui inchide cu rapiditate steapul, pestele räminind captiv in „sin”. Unealta se strinde rapid ca un cleste de unde si denumirea de clestar. Unealta se confectioneazä in gospodärie de cätre pescari, in perioada de iarnä, din sfoarä subfire $i rezistentä (räsucitä). Pentru pescarii din com. Bogata, sectoral de pescuit era raza comunei pinä la podul din localitatea Cuci. Cu fteapul se peseuia §i noaptea. In localitatea Cipäu, elemtárul
