Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
III. Etnografie – etnotoponimie
440 AURELIA DIACONESCU 12 cele douá nuiele incrucisate, se pescuie$te cu el in apa, nu prea adincä (pina la genunchi), ziua pe apä tulbure iar noaptea pe apä limpede. Se cufundä in apä in pozitie inclinatä spre partea de unde persoana care minuie^te unealta mi§ca pietrisul cu piciorul. Cind pestele sare ín plasá, crisnicul este scos din apä cu о miscare rapidä. In valea Muresului superior cu crisnicul pescuiau si femeile. In sectorul Cuci-Iernut unealta utilizatä pentru pescuit de pe mal poartä numele de LEJNIC. Plasa este pätratä, cu capetele prinse de 2 semicercuri in cruce. Are о rudä de citiva jnetn (5 m), pentru minuire la pescuitul de pe mal. Pe fundul plasei se aseazä momeala (mämäligä, turtä-tirbä de floarea soarelui, carne de porc, intestine de púi). Se prindeau toate speciile de pesti in tot cursui anului. Pescuitul cu lejnicul se practica numai ín apä limpede. In acelasi sector se utilizeazá la pescuit co§ul din plasa denumit VÍRSA (Iernut), un sac lung din plasá cu ochiuri mici (2 cm), íntins pe 3 sau 5 cercuri (Cipäu) de rächitä, cu gura räsfrintä spre interior ca о pilnie la nivelul fiecärui cerc, denumit „girlici“. Coada sacului se fixeazä cu un täru§. Virsa se amplasa pe latul riului cu ajutorul bärcii. Pentru dirijarea pe^tilor spre girliciul virsei se intindea pinä in mal о plasä paravan denumitä „aripä“. Aripa se fixa in fundul albiei cu al doilea tärus al uneltei. La virsa de dimensiuni mai mari (5 cercuri), diametral primului cerc era de 50 cm. Pescuitul cu virsa se practica mai ales primävara ?i toamna in apä tulbure, iar in cursul anului in timpul viiturilor. Se prindeau toate soiurile de pesti care se scoteau din captivitate cu mina. Cu о bunä capturä se mai amplasa in perioada ímperecherii pestilor Pentru/ pescuitul pe riul Mure§ pescarii au mai apelat la alt tip de unealtä impletitä din fire de tort denumitä PROSTOVOL (cunoscut ín alte zone sub denumirea de pleascä, näpastä, näpraznic). Pretutindeni modul de utilizarea este acelasi. Prostovolul are dimensiunea de 5 metri diametru, cu ochiuri de 2 X 2 cm, pe margine la distantä de 2-3 ochiuri cu plumbi. In centru are о sfoarä puternicä prinsä de un inel. Pentru utilizare se tine cu о minä sfoara, in gurä se line о margine a plasei, iar cu cealaltä minä partea opusä de margine a plasei Si se aruncä in apä. О aruncäturä bunä este consideratä atunci cind se desface toatä plasa pe suprafata apei. Prin acest procedeu de jur-imprejurul poalelor plasei se formeazä un sac circular numit „sin”. Plumbii de pe marginea plasei se lipesc pe fundul albiei. Trägind de sfoarä plumbii se apropie treptat inchizind plasa, incit pestii capturati nu mai pot iesi. Plasa se scoate brusc din apä. Cu prostovolul se pescuieste frecvent in ape tulburi. ln zona Iernut se practica pescuitul cu о variantä de prostovol numit PLEASCA. Practicindu-se la prinderea pestilor de dimensiuni mari (crap, somn, stiucä, saläu), ochiurile plasei sint de dimensiuni mai mari (5 cm). Dimensiunea uneltei este de aproximativ 6 metri diametru si 4 m adincime. Se intinde pe suprafata apei prin aruncare sau (metodä mai eficientä) se intinde
