Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
III. Etnografie – etnotoponimie
11 METODE SI UNELTE DE PESCUIT 439 alun, in forma de arc si legatä la capete cu о coardä bine intinsä. De mijlocul coardei se prinde о präjinä bifurcatä (L = 2,5 m) cu ajutorul cäreia sacul este plimbat cu partea platä pe lingä fundul bolovänos al piriului contra directiei apei sau se aseazá cu gura in sus la caderile de apä. Are utilizare de primävara pinä toamna pe apa Muresului, in timpul zilei, unde apa este mai micä ?i tulbure, in asociere cu cataligele, iar noaptea se pescuieste in apä limpede. Pestii sint cäutati prin cotloane §i la rädäcinile sälciilor fiind scormoniti cu „sapä“ (unealtä obtinutä din partea centralä a unei sape normale). Primävara cínd scade apa Muresului spre marginile albiei se crea' zä cursuri firave ca niste piraie care poartä numele de „sfirlacurí”. Sacul se amplaseazä in partea de jos a „sfirlacului“, iar in amonte se bate apa cu pietre pentru ca pestii sä fugä la vale. Pe cursul mijlociu al Muresului in sectoral Iernut-Cuci-Vidrasäu- Ungheni, sacul cu rudä poartä denumirea de TRAGÄTOR (Iernut, Cipäu), sac (Iernut), ROCI, LIPEU (Vidrasäu, Ungheni). In acest sector, cu trägätorul se pescuia individual de pe mal tot timpul anului in apä tulbure. In ,,sinul“ uneltei se prindeau tot felül de pesti ,,la mersul ghetii“ si la „värsarea de apä.“ In comuna Vidrasäu, Chirileu, lipeul se folosea si in timpul iernii la pescuitul la copcä (burduf). Lipeul de dimensiune mai micä se aseza in burduf. In aval si amonte de burduf se mai fäceau gäuri in gheatä pentru a se ,,bate“ pestii. In apa mai adincä, ca si in „corloanele“ de sub tufele de la mal, a rädäcinilor, a adínciturlor din albie („viltoaie“). Se aseza sacul in dreptul locului ce urma a fi scormonit. Acest tip de pescu.it este cunoscut sub denumirea de „cu riciiala“ (Iernut). SACUL CU RUDA LUNGÄ, are präjina de dimensiune aproximativ 5 m, iai* partea bifurcatä este legatä direct de coarda de alun, ceea ce dä о minuire mai facilä. Se foloseste pentru pescuitul de pe mal ín apa mare si tulbure a Muresului. De obicei, la actiune participä 2 pescari : unul scormoneste pe§tii la rädäcinile de sub mal, iar al doilea trage sacul pe fundul albiei spre mal. Este confectionat din pinzä rarä de cinepä tesutä in casä in 2 ite. Pe valea Idicelului о präjinä cu о piele la cápát este folositä pentru speriat pestii §i poartä numele de „stulpic“. SÄCUTUL DE MlNÄ este confectionat din pinzä rarä de cinepä, amplasatä pe un semicerc din nuia de alun. Se minuieste direct in apele Muresului si se foloseste cu precädere de cätre femei cind spalä rufele la riu sau ín perioada posturior mari. Pe piraiele acoperite de pietris márunt, cu apa mai inceatä s-a pescuit frecvent cu CRlSNICUL, unealtä formatä dintr-o plasä cu dimensiunea de 1,40 cm X 60 cm, legatä de la cele 4 coituri la capete а 2 arcuri de lemn. Se tine cu mina dreaptä la locul unde se intilnesc
