Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
III. Etnografie – etnotoponimie
438 AURELIA DJACONESCU 10 Pe cursui mijlociu al Muresului, in sectorul Iernut-Cipäu-Sinpaul, in zona lacurilor de luncä cu debit influentat de cotele apelor din Mure§ se practica pescuitul in mod intens. La viiturile de primävarä $i de peste an, apa se retrage din albia Muresului in cele 4 täuri (in raza comunei Cipäu). ln täul „de la girle“ predominä crapul §i §tiuca ce migreazä din riu in perioada de primävarä pentru depunerea icrelor. Aceleasi spécii de pesti predominä si in „Täul de la plopul lui Incze” §i „Täul lui Popa Petru“. In „Täul lui Fisca“ se gäsesc carasi si pipari (^iparul este cunoscut in valea Muresului sub denumirea de „chi§car“ sau „ptiscar“). Apar atunci cind pestele prins rämine in apä pentru pästrare sau atunci cind se spintecä pestele si se aruncä intestinele in apä. In aceleasi lacuri in perioada de iarnä cind lacurile sint inghe^ate pescuitul la copcä — „burduf“ — se fäcea cu vesa. VESA este de fapt un gärdule^ care se a$eza in „burduf“, in formä de inimä si este confectionatä din trestie tesutä si legatä cu miez de papurä (asemänätoare unei rogojini). „Burduful“ se täia in formä de semicerc in care se plasa vesa, in cursul diminetii cind pestii veneau la aer curat la copcä (tipar, caras galben si alb). Vesa se amplasa direct pe fundul albiei, pestii pätrunzind prin girlici. Pentru capturarea lor se inchidea girliciul cu о scindurä iar pestii se scoteau cu minciogul. Gardul se läsa ancorat pe loc cu ajutorul а 3 pivoti. Pentru a nu ingheta burduful se acoperea cu rogoz si papurä. VlRSA DE TÄU are folosintä asemänätoare cu cea din Valea Muresului superior in formä asemänätoare cu о cosnitä de albine. Se amplasa mai ales in perioada de primävarä la revärsäri. In lacurile din lunca Muresului se mai utilizeazä pentru prins peste HODOROGUL, din impletiturä de rächitä, de formä tronconicä (cos färä fund), >cu diametrul mare de 80 cm si cel mic de 50 cm. Se introduce in apä direct peste pestii „ochiti“ cu atentie in perioada cind crapul este in bätaie (iunie) si la bätaia stiucii in martie-aprilie. La „bätaie“ femela este inconjuratä de 5-6 masculi, momente in care nu sint prea atenti. Se urmäreste grupul si dupä asezarea hodorogului deasupra pestii captivi Se culeg cu mina. Se foloseste unde apa este mai putin adincä si limpede. UNELTE DIN PLASÄ Uneltele din plasä sint cele mai numeroase si mai productive unelte de pescuit confectionate in gospodärie, din fire de tort. Pe piraiele afluente si Pe cursul superior al Muresului cel mai räspindit este SACUL, cunoscut in douä variante : sacul cu „rudä” scurtä, de formä conicä, alcätuit din sacul propriu-zis, a cärui gurä pentru a sta in permanent deschisä este prinsä pe о nuia elasticä din
