Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
III. Etnografie – etnotoponimie
7 METODE SI UNELTE DE PESCUIT 435 Pe cursul superior al Muresului, la viituri, albiile isi schimbä cursui säpindu-$i albii secundare in care se prindeau pe§tii prin „rästocire“. Aceste albii se inchideau in aval cu pietre, iar in amonte cu un stävilar de lemn, pietre, glii, ce deviau cursul apei. Din vadul secat pe^tii se puteau prinde cu mina. Procedeul este dificil de materializat dar foarte productiv, de aceea s-а §i practicat. Pescuitul la gheatä se practica in zonele in care apa bälteste si se retrag pe§tii. Se pescuie§te cu mina sau cu ostia, in grup de 3-4 pescari. Se sparge gheata, in formä de patrulater sau semicerc deschis spre mal, incepind de la mijlocul apei. ln §antul creat se a$eazä bucäti de gheatä a§ezate in dungä, /tulei de porumb, paie sau fin. Pestii imobiliza^i la aceastä imprejmuire se prindeau cu mina sau cu ostia. Pestii mortui in perioada de iamä au miscári mai lente. In sectoarele cu gheatä translucidä prinderea se practica cu barosul iar zgomotul puternic si neasteptat omoarä- pestele pe loc, rästurnindu-se cu burta in sus. Se sparge ghea^a §i pe$tele se adunä cu mina. UNELTE DIN METAL Cele mai cunoscute unelte din metal utilizate in valea Mure§ului sint : ostia, furculita, cirligele. OSTIA, confectionatä din fier este asemänätoare unei furculite cu 5-8 dinti, la care se ata§a о coadä de lemn. Pe cursul superior al Muresului, pescuitul cu ostia se fäcea ín apa mai putin adincä si limpede tot anul, dar mai ales in perioada de toamnä tirzie „cind vine inea (zäpadä amestecatä cu ghiatä) pe Mure§“. Pescuitul cu ostia se practica atit ziua, cit si noaptea in „tovärä§ii“ de pescari. In lipsa bärcii se f.Ä"sa о deplasare mai periculoasä cu ajutorul cataligelor, ca auxiliare ale pescuitului cu ostia. Cu ajutorul „sapei“ se „burducä“ pietrele pentru scormonirea pe?telui, la mreanä §i scobar (podut). Noaptea pescuitul se fäcea cu ajutorul „fäcierului“ (,,fäcer“-Deda), ca metodä de mare vechime utilizatä in cursul superior al Mure§ului. Surprins de apari^ia neasteptatä a luminii pestele räminea nemi^cat pe fundul apei sau venea in raza vizualä. Sursa de luminä se tinea in mina stingä, iar unealta de intepat in dreapta. Scos din ostie pestele re punea in traistä. Pentru prinderea anumitor soiuri de pe$te pescarii se deplasau cu luntrea. Pentru valea superioarä a Muresului au fost practicate la pescuit bärcile monoxile, piese tot mai rare in colectiile muzeului. Barca monoxilä din coledtia muzeului nostru a fost achizitionatä in anul 1926, din localitatea Deda-Filea, de cätre fondatorul muzeului murefjean, arheologul §i etnograful, Aurel Filimon. Se plutea cu luntrea deasupra pestelui färä sä se visleascä, (lostrita in special), se afunda ostia ■cu bägare de samä pinä la о palmä fatä de peste. Atunci, cu о mi^care
