Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
III. Etnografie – etnotoponimie
436 AURELIA DIACONESCU 8 bruscä se sträpungea pe§tele. О perioadä fecundä de pescuit cu ajutorul ostiei §i fäcierului s-а practicat pe cursul Mure§ului in toatä perioada de piutärit pe acest riu. Popasurile de noapte ale plutasilor se soldau cu pescuitul cu fäcierul §i ostia dupä metoda descrisä, pe?tele prins constituind un surplus de hranä al luntra$ilor. In zonele de munte au mai fost utilizate ostiile mici sau furculitele sau ostia cu dinjti cirligati (dinti de aprox. 8 cm ascutiti ?i indoiti in läturi ca ni§te cirlige pentru a nu ingädui eliberarea pe§telui). ln com. Stinceni, iama ostia era folositä pentru pescuitul la copcä („präduf” — Deda) in asociere cu fäcierul. Spre cursul mijlociu al Mure?ului (com. Vidrasäu), ostia este confectionatä din sirmä groasä cu sägeti in virfuri. Are aspectui unei furci cu 4-6 brate iar dimensiunea variazä in func(ie de pe§tele prins (§tiucä, crap, somn). Si in acest sector pescuitul cu ostia se practica si noaptea cu ajuitorpl fäcliei (din jupi de paie) sau cirpe imbibate in petrol sau motorinä a§a incit sä difuzeze о flacärä ro$ie. Pescuitul se realiza intr-o asociere de 3-5 pescari, in fata vadului de riu din aval inspre amonte. In fata fäcliei aprinse pe§tele „se pitula“ ?i se prindea direct cu mina sau cu ostia. Prinderea se mai efectua dupä ce pe?tii erau ametíti cu о fierturä de maslad. Pescuitul cu ClRLIGE la tufä este identificat in sectorul Chetani- Ungheni din cursul väii Mure^ului. In constituirea sistemului inträ о sfoarä rezistentä care se leagä la un capät de о tufä la mal iar la capätul celälalt se atasa un cirlig confectionat de „cäuacii“ satului din lamä de coasä. Cirligul se amplasa in apä la micä adincime (15-20 cm). Momeala era constituitä din exemplare mai mici de tipari, caras sau broaste la care se infigeau cirligele in pielita de la spate. Se pescuia in tot timpul anului, la orice soi de pe§te dar mai ales la somn. Practicarea pescuitului se fäcea incepind de primävara „cind era de inflorea' porumbelele“ sau „se bätea pe§tele la vad“ (somnul depune icrele in luna august, iar scobarul — pe§te räpitor — vine la icre. Somnul i§i apärä icrele $i atacä scobarul). Prin metoda cirligului la tufe au fost prinse exemplare de 94-96 kg. UNELTE 1MPLET1TE DIN NUIELE Dintre uneltele ímpletite din nuiele cele mai räspindite in toate zonele montane erau VlRSELE. Confectionate din nuiele de rächitä a§ezate intotdeauna longitudinal, cu lungimea de aproximativ 80-100 cm. Forma este (in secüune) rotundä sau de semicerc. La distanfa de 15-20 cm nuielele sint legate transversal de legäturi de tei, sfoarä, sirmä’ sau lozie de hamei. Gura este sustinutä de un cerc de nuia de alun fixát pe un suport numit punte. Forma generalä este conicä, iar de la mijloc, spre coadä sint a?ezate legäturile (cercurile) transversale, iar
