Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
9 STOLNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO 385 románii nu-s doar „rímleni“, ci si descendenti ai dacilor. Aici el a väzut problema mai corect decit Cantemir64. Chestiunea abandonärii Daciei este tratatä ín cadrul mai larg al desträmärii Imperiului. Cind puterea impäratului n-a mai putut asigura pacea §i ordinea Daciei, „rumänii dachi“ din pärtile noastre $i-au luat soarta in propriile lor miini. Ei s-au stiut organiza si apärai cu succes, pinä cind hunii i-au supus65. Dupä cum se observä, Stolnicul este de pärere cä románii din Dacia au avut о organizare statalä unitarä si independentä, dupä släbirea autoritä^ii centrale in Imperiu. $i aceastä opinie va fi dezvoltatä in opera cantemirianä66. Teória evacuärii romanilor din Dacia gäse$te in Constantin Cantacuzino un adversar infläcärat 5i competent. El aduce solide argumente de bun simt pentru a demonstra falsitatea acestor teorii, vehiculate din ne§tiintä sau din rea-vointä. Almite doar о retragere partialä, a unor grupuri, ceea ce ar explica prezenta aromänilor din Pind67. О criticä necrutätoare se abate asupra „basmelor“ din letopisete63. Cärturarul patriot afirmä räspicat romanitatea, continuitatea si unitatea romänilor din célé trei state feudale,, „adevärati romäni si alesi romäni“. Mentinerea unui popor romanic in vatra sa de-а lungul atitor secole de agitatä istorie ii apare Stolnicului ca un fapt exceptional, vrednic de laudä si capabil a inspira romänilor о legitimä mindrie69. Elucidarea istoriei romänilor devenise in acea epocä о necesitate larg resimtitä de societatea noasträ. Chiar dacä problema continuitätii „nu avea pe atunci semnificatie politicä“70, ideea originii latiné avea oricum, implicatii profunde. Se impunea cunoa§terea civilizatiei europene, tot mai interesatä de spatiul nostru71, precum si validarea propriilor valente in cadrul european. Prin glasul cärturarilor, romänii se revendicä ca urmasi ai unei mari civilizatii care a stat la baza céléi europene. Ei trebuiau sä arate lumii cä in spatiul carpatic vietuiesc autohtoni de nobilä sorginte, care rezistau cu eroism barbariei turcesti Si pe care Europa avea obligata moralä de a-i sprijini. Eforturile culturii noastre veneau in intimpinarea formulärilor din Occident, unde iaräsi afirmarea romanitätii romänilor cäpäta adesea rosturi politice72. Opera inteleptului boier muntean räspunde acestor necesitä^i. In desfäsurarea istoriei, Antichitatea greco-romanä se deta§eazä ca un moment luminos, о „virstä de aur“ a culturii si dreptätii, о erä de strälu-64. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 240 ; A. Armbruster, op. eit,, p. 211: 65. Cronicari munteni, p. 67—68. 66 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 234—244. 67. Cronicari munteni, p 43—46. 68. Ibidem, p. 48—52. 69. Ibidem, p. 68—70. 70. R. Ortiz, N Cartojan, Un grande erudito romeno a Padova : Lo „Stolnic“ Constantin Cantacuzino, Bucarest, 1943, p. 84. 71. V. Cändea, in RESEE. VIII. 1970. 2, D. 183. 72. A Armbruster, op. cit,, p. 248. 25 — Marisia — XV—XXII
