Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
384 MARIUS COMSA, RADU ARDEY AN 8 Pieirea Imperiului Roman este tratatä in cuprinsul mai multor pagini. Stolnicul gäseste douä explicatii acestui proces : nävälirea barbarilor si luptele interne. Fireste, §tiinta epocii nu putea trece dincolo de acele „certe §i vräjbi“ (p. 67) intre romani care au facilitat invaziile. Dar Constantin Cantacuzino stie sä vada in eie necesitatea istoricä, sfirsitul inevitabil §i firesc. Nu uitä sä punä problema valorilor eterne ale civilizatiei, singurele in stare sä justifice о existentä istoricä in ochii posteritätii56. Istoria este tratatä in sens etic57. Dar dacä explicabile nu pót fi decit deficitare, procesul istoric este insä väzut just. Atacurile barbare devin adevärate invazii aducätoare de populatii noi ; lor li se adaugä räzboaiele civile, iar rezultatul este dezmembrarea lumii romane, regionalizarea §i ruralizarea civilizatiei ei. In aceste främintäri se plämädesc elementele unei alte ordini a lucrurilor, näscindu-se о epocä nouä58. Nu trebuie uitat insä cä perceperea civilizatiei antice ridica pentru román i probleme deosebite. Sintern in veacul in care romänii incep sä aducä contributii §tiintifice proprii in problema unitäfii §i continuitäbi lor59. Cartea Stolnicului reprezintä un aport valoros in acest domeniu. Doar Dimitrie Cantemir vai mai realiza in epocä о operä de acelasi nivel stiintific, citiva ani mai tirziu. Pornind sä lämureascä inceputurile neamului, Constantin Cantaeuzino cautä cele mai vechi izvoare accesibile. Se opreste pentru о clips la misterio$ii „gestobob $i gavri?ti“ (p. 10), apoi atentia sa se concentreazä asupra dacilor. Autorul intelege ?i apreciazä virtutile acestor aprigi strämob- Incearcä sä precizeze hotarele Daciei (ca multe opere ale istoriografiei baroce, cartea sa imbinä istoria cu geográfia60). Este amintit statul dac independent ; in treacät apare si numele lui Burebista61. Spre deosebire de Miron Costin, Stolnicul stie cä Traian a avut douä räzboaie cu dacii62. Problema stäpinirii romane ín Dacia este väzutä surprinzätor de limpede. Nici о clipä nu se admite о exterminare a dacilor; numai statul lor a fost nimicit, ei au fost supusi romanilor si s-au räsculat de mai multe ori pinä sä accepte definitiv dominatia Romei63. Istoricul sesizeazä fenomenul colonizärii romane §i-l asemuie§te cu procesul similar din cadrul Imperiului Macedonean (p. 29). Din convietuirea celor douä neamuri se va naste un popor nou, numit de sträini „vlahi“. In spiritul logicii, Constantin Cantacuzino sustine cä 56. Cronicari munteni, p 63. 57. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 180. 58. Cronicari munteni, p 58—61, 65, 67. 59. A. Armbruster, op. cit., p. 150—152. 60. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 150—152. 61. Cronicari munteni, p. 11—13. 62. Ibidem, p. 18. 63. Ibidem, p 21, 54—55.
