Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
5 STOLNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO 381 siv) spre mediul cultural al Contrareformei34 * *. Aceastä tendintä are important ei in problemele pe care le urmärim. Catolicismul epocii Barocului s-а dovedit mai capabil sä stabileascä un dialog cu ortodoxia decit diferitele curente ale Reforméi, iar cultura barocä a deschis pentru intelectualitatea din Levant posibilitäfi noi de contact cu civilizatia Antichitätii3'. Se dovedeste si acum cä, cel pufin in Europa räsäriteanä, Barocul a preluat о parte din atribufiile Renasterii30, punindu-§i pecetea asupra unor fenomene care initial nu-1 caracterizau. Stolnicul Constantin Cantacuzino a abordat trecutul ca un autentic umanist, introducind in scrisul istoric romänesc critica izvoarelor, eruditia cerutä de apelul la sursele primäre, spiritui polemic in combaterea ignorantei sau a relei credinte37. Revelatoare in acest sens este cartea sa, valoroasa Istorie a Tärii Románesti38. Ea constituie principals izvor asupra conceptiei istorice a Stolnicului, ilustrind totodatä aplecarea predilectä a cärturarului asupra Antichitätii. Lucrarea impresioneazä prin amploarea planului initial care ar fi trebuit sä-i confere monumentalitate si, in buna traditie umanistä, urmärea tratarea exhaustive a subiectului. Titlul este lung, dupä gustui epocii : „Istoria Tärii Romäne§ti intru care se cuprinde numele ei cel dintii si eine au fost läcuitorii ei atunci §i apoi eine о au mai descälecat §i о au stäpinit pinä in vremurile de acum cum s-au tras si stä“. In intentia autorului lucrarea trebuia sä cuprindä istoria romänilor de pretutindeni, din cele mai vechi timpuri si pinä in epoca sa, incadratä in istoria universalä. In forma pästratä pinä astäzi naratiunea se intrerupe la venirea hunilor3®. Este deci о istorie a poporului román, räspunzind tendintei renascentiste de investigare a inceputurilor istorice40. Pot fi decelate numeroase influente antice. Mai intii stilul : fraza amplä, complicatä, ca si cea folositä in scrierile Renasterii, ea insä§i de inspiratie clasicä. Frecventele trimi teri dovedesc eruditia autorului in domeniul culturii greco-romane. Edificatoare este toemai viziunea gene-34 M Ruffini, op. cit,, p. 180 ; D H. Mazilu, Barocul in literatura romána din secolul al XVII-led, Bucure$ti, Í976, p. 95—101. 201—202, 306—307. 35. V Cändea, in RESEE, VIII, 1970, 4, p. 655, 661 ; D H. Mazilu, op. cit., p. 320—322. 36. Idem, Literatura romána in epoca Renasterii, Bucuresti, 1984, p. 163. 37. ÍR. St. Ciobanu, op. cit., p. 197—211. 38. Istoria Tärii Romänesti a fost publicata in editii valoroase precum : Scrierile Cantacuzinilor. Operele lui Constantin Cantacuzino, publicate de N. Iorga, Bucuresti, 1901 ; C. Cantacuzino Stolnicul, Istoria Tärii Rumänesti, editie ingrjitä de N. Cartojon si D- Simionescu, Craiova, 1944 ; Cronicari munteni, editie ingrijitä de M Gregorian, Bucuresti, 1961, vol. I Pentru citate am folosit textul acesteia din urmä (in continuare se va cita Cronicari munteni). 39. N. Iorga, Istoria Romänilor, Bucuresti, 1938, vol. VI, p. 388 (cu opiniile despre probabila continuare a lucrärii pinä in secolul al XV-lea). 40. A Armbruster, Romanitatea romänilor. Istoria unei idei, Bucuresti, 1972, p. 46 ; D. H. Mazilu, Barocul in literatura romána din secolul al XVlI-lea, Bucuresti, 1976, p. 314.
