Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
380 MARIUS COMSA, RADU ARDEVAN 4 cä europeanä constituie un indiciu de prim rang27, detectabil tocmai in structura bibliotecii. Sä incepem cu cärtile doar semnalate. Din lista primelor cumpäräri de la Padova vedem cä preocupärile sale depäseau programul oficial al cursurilor. Din cele 44 de cärti mentionate, 25 se referä la Antichitate, iar dintre acestea 22 contin texte ale autorilor antici28. Putem deduce atit locul important pe care-1 ocupä cultura lumii vechi in lecturile Stolnicului, cit si faptul cä, pentru ínceput, el apeleazä direct la textele antice. Volumele pästrate pinä astäzi ne permit concluzii mai nuantate. Numärul lor se ridicä la peste 400 §i tematica lor nu atinge domenii extrem de variate.29. Proportia scrierilor care se referä la Antichitate nu este, la prima vedere, deosebit de maré. Dar trebuie excluse de la ínceput cärtile de stiinte naturale, medicinä, matematicä, astronomie, tehnicä. Trebuie läsate la о parte enciclopediile si periodicele vremii, ca si manuscrisele si tipäriturile románesti. La fei — lucrärile de teologie. Aplicind aceastä selectie, rämin peste 170 de volume, dintre care 90 se referä mäcar in parte la lumea anticä. Aceastä pondere ne da о imagine sugestivä asupra locului insemnat pe care-1 ocupa Antichitatea in preocupärile Stolnicului. Dar numai 19 cärti con^in texte ale autorilor antici, celelalte sint opere moderne care contin referiri si comentarii asupra Antichitätii. Raportul sugereazä о schimbare in modalitatea de receptare a valorilor antice fatä de perioada tineretii, frecventarea Antichitätii fäcindu-se acum cu precädere mediat, prin intermediul bogatei literaturi moderne consacrate anticilor. Este tot о notá barocä a personal i tát ii invä^atului, incadrabilä in atitudinea culturalä generalä a contemporanilor säi30. Rena§terea proclamase intoarcerea ad fontes31 ; dar cärturarii secolului al XVII-lea au urmärit cu asiduitate literatura renascentistä a problemei, valorificind-o si imbogäfind-o. In aceea$i ordine de idei, subliniem grija cu care Stolnicul consemneaZä vestigii romane (podul lui Traian, ipodul lui Constantin, drumurile pietruite, limes Alutanus) pe harta Tárii Románesti intocmitä de el insusi32. Investigarea bibliotecii de la Márgineni sustine constatarea cá accesul ^ui Constantin Cantacuzino la cärti a fost larg, dar cä el s-a bazat pe criterii de valoare riguros respectate33. Lucrärile adunate nu indicä $i orientarea generalä a proprietarului indeosebi (dar nu exclu-27. D. H. Mazilu, op. cit., p. 43—47. 29. C Dima-Drágan, Biblioteca unui umanist román, Constantin Cantacuzino Stolnicul, Bucure$ti, 1984, passim. 30. D. H. Mazilu, op cit., p. 320—321 ; idem. Literatura romána in epoca Renasterii, Bucuresti, 1984, p. 14. 31. A Otetea, Renasterea si Reforma, Bucuresti, 1968, p. 213. 32. C.' C. Giurescu, in RIR, XIII, 1943, 1, p. 13, 20—21. 33. V. Cándea, op. cit., p. 66—68.
