Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
3 STOLNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO 379 Sint cunoscute astäzi avatarurile intelectuale ale acestui mare istoric §i om politic, inalta sa instruire17. Facindu-$i studilie la Padova, viitorul cärturar a invadat mai multe limbi sträine18, intrind totodatä in contact cu gindirea liberalä din aceastä cetate universitarä19. Integrindu-se mentalitätii occidentale, a cäutat sä cunoascä medile culturale la fata locului, cälätorind §i promovinl contactele umane cu cit mai multe cetäti20, asistind concomitent la disparilia treptatä §i vulsivä a unei lumi de la mijirea alteia, ale cáréi contururi nu se distingeau incä cu precizie. Se poate afirma cä si omul care a träit in ultima parte a secolului al XVII-lea a fost incercat de un „mal du siede“, mai ales daca provenea din Räsärit, väzind cum dispar puteri si valori considerate eterne, confruntindu-se cu imperioasa nevoie de schimbare pentru care de multe ori nu era pregätit21. О träsäturä a personalitäfilor perioadei baroce a fost tocmai incercarea de evaziune exterioarä, prin cälätorii reale sau imaginare22, incercind sä uite sau mäcar sä amine dilema interioarä care-i soma sä se decidä fie pentru trecut, care indemna cultivarea certitudinii si a atitudinii statice, fie pentru viitor, imprevizibil si angoasant. Stolnicul Constantin Cantacuzino a optat pentru trecvtt 1 aitunci cind a devenit primul istoric (in sensul modern al notiunii) al neamului säu23 si pentru viitor atunci cind, ca diplomat, a folosit „emineta cenu§ie“ a trei domnitori14. Incercind о reconstituire a preocupärilor intelectuale ale acestei personalitati multilaterale, se impune investigarea, chiar §i sucintä, а bibliotecii sale24 25. Aceastä bibliotecä, una din cele mai bogate ale epocii, nu s-а pästrat in intregime26. Totusi cea mai mare parte a putut fi reconstituitä $i cercetarea titlurilor pe care le cuprindea permite о cunoastere mai adincä a personalitätii cärturarului. Pentru problema care ne intereseazä — incadrarea lui Constantin Cantacuzino in „mecanismul baroc“ al vremii sale — interesül fa^ä de Antichitatea clasi-17. R. St. Ciobanu, Pe urmele Stolnicului Constantin Cantacuzino, Bucuresti, 1982; p. 59—106 ; V Cändea, Stolnicul intre contemporani, 1971, p. 15—16 ; C. Dima-Drägan, L. BacSru, Constantin Cantacuzino Stolnicul fun umanist román), Bucuresti, 1970, p. 58—60, 69—81, 103, 109, 121—134, 285—286. 18. M. Ruffini, Biblioteca Stolnicului Constantin Cantacuzino, Bucuresti, 1973, p. 175. 19. R. St Ciobanu, op. cit., p. 90, 93, 94. 20. Ibidem, p. 95—102, 335 (harta nr. 1). 21. P. Hazard, Criza constiintei europene, Bucuresti, 1973, p. 3—28. 22. Ibidem, p., 5. 23. R. St. Ciobanu, op. cit., p. 197—211. 24. Ibidem, p. 212'—283. 25. Prezentäri pe larg la : C. Dima-Drägan, Biblioteca unui umanist román, Constantin Cantacuzino Stolnicul, Bucuresti, 1976 ; idem, Ex libris, Bucuresti, 1974 ; idem, Biblioteci umaniste románesti, Bucuresti, 1974 ; R. St. Ciobanu, op. cit., p. 149—168. 26. M Ruffini, op. cit,, p. 56.
