Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

II. Istorie

CAZANIA LUI VARLAAM ÍN JUDETUL BISTRITA-NÄSÄUD LAZAR URECHE Capitol captivant al istoriei noastre culturale medievale §i moder­ne, circularia vechilor tipärituri §i manuscrise romäne$ti a constituit forma cea mai vie de manifestarre a unitätii spirituale a poporului román. Scrise romäne$te, pentru neamul intreg, aceste cärfi n-au cunoscut granite, eie räspindindu-se cu о repeziciune uimitoare dincolo de frun­­tariile arbitrare impuse poporului romän, incit, imediat dupä iesirea lor de sub teascurile tipografilor din Moldova ori din Tara Romäneascä, le mtilnim chiar ín cele mai izolate localitafi ale Transilvaniei, intoc­­mai cum cele editate ín aceastá provincie au luat drumul satelor si tirgu'dlor de peste Munfi. ln cadrul cercetärilor sistematice din ultimii ani, intreprinse pe intreg teritoriul tärii de cätre speciali§ti ai muzeelor §i ai oficiilor ju­­detene pentru patrimoniul cultural national, au fost identificate nu­­meroase astfei de tipärituri, uneori colectii intregi, nesemnalate incä. Afirmatia este valabilä si pentru judeful Bistrita-Näsäud, spafiu in care se aflä un valoros fond de carte veche romäneascä, carte ce provine din aproape toate centrele tipografice románesti. Dintre acestea, de о ínaltá preíuíre din partea posesorilor §i a comunitafilor s-а bucu­­rat Cartea romäneascä de invätäturä sau Cazania lui Varlaam, editatä, prín grija mitropolitului Varlaam, la Iasi, in anul 1643. Limbajul plastic si viguíros, cu un putemic accent popular, con­­tinutul si vesmintul grafic deosebit in care a fost imprimatá Cazania lui Varlaam, au asigurat acesteia cea mai largä räspindire dintre toa­te vechile tipärituri románesti. Scrisä „pentru toatä semintia romä­neascä” §i destinatá pentru inväfätura poporului, valoroasa tipäriturä a mitropolitului Varlaam a contribuit la propagarea ideilor despre o­­riginea comuná a románilor si la intárirea con§tiin|ei lor de unitate etnicä. Ea a cunoscut о intensä circulatie in intreg spapul romänesc $i, mai cu seamä, in Transilvania, unde, pina ín prezent, s-au depistat J3 — Marisia — XV—ХХИ

Next

/
Thumbnails
Contents