Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
9 ACTI VITATE A EDITURII „MIRON NEAGU“ 335 dar“ cu acest volum, inifiativä concomitentä cu ideea infiintärii editurii. Poate cä intentiona sä deschidä seria tipäriturilor sighisorene cu poemele acestui „crainic al mi^ca.ii literare ardelene §i unul dintre ctitorii ei“, dar evenimentele politice .>1 mai ales condifiile materiale nu ingäduiserä funcyionarea editurii. Oricum, asezarea piachetei in capul seriei era ea insä§i un semn al marii pretuiri de care se bucura George Boldea printre tinerii scriitori ardeleni. ín toamna anului 1937, Emil. Giurgiuca i?i informeazá prietenii despre rezultatul demersurilor sale ceríndu-le concursui: „Cind mi-a vorbit prietenul Emil Giurgiuca, iatá exact un an de atunci, la Sighi$oara, despre un plan de editura in mare, am fost foarte sceptic. Nu credeam nici in existenfa literei céléi női, adusá de la Budapesta §i má índoiam si de gásirea omului care sä finanfeze о asemenea afacere“38. Pe cit de sceptic era Sulufiu, cäruia Giurgiuca ii p.ezeníase „planurile de activitate“ ale editurii la sfirsitul lui noiembrie 1937, cind criticul conferentiase la Sighi$oara, pe atit de optimist era poetul. Romul Ladea, participind la о asemenea discufie36 37 38 39 40, era insä convins „cä se puné la ca'e о mare realizare“, desi „afacerea“ inainta destul de incet. La 1 decembrie 1937, editura incä nu functiona. Emil Giurgiuca i$i märturisea speranda cä ea „i$i va incepe activitatea dupä alegeri“38. Or, acestea, e vorba de alegerile Parlamentäre in urma dizolvärii guvernului Gh. Tätärescu, au fost fixate pentru 20 decembrie 1937, campania electoralä manlfestindu-se prin participarea organizafiilor fasciste ca „una dintre cele mai violente §i zgomotoase“3’. Crizele politice s-au succedat pinä in februarie 1938 cind se instaureazä dictatura regalä. Instabilitatea $i främintärile politice s-au resimfit §i la Sighi5oara, iar Miron Neagu ar fi dórit sä aibä garantiile necesare: Pe de altä parte, nu to^i intelectualii ora$ului sustineau ideea lui Giurgiuca: „Zilnic sint tot mai dezamägit de ce se petrece aici in Sighisoara — ii scrie lui Ion Chinezu40 — acuzindu-1 mai ales pe Korea Teculescu de diverse intrigi pe motivul cä „orice initiativä care nu pleacä de la el, il face sä-si iasä din fire“. Horea Teculescu, directorul liceului si pre§edintele despärtämintului ASTREI din localitate, recunoscut in epocä pentru strädaniile sale de animator cultural, nu manifesta intotdeauna suficientä intelegere pentru spiritele mai liberale si admitea cu greu päreri contirare, fiind si suferind — de altiéi, se stinge repede din via^ä, in 1942 — iar tinärul poeti se comporta prea pufin galant cu mai virstnicul säu preopinent: „El 36. Octav $ulutiu, art. cit. 37. Scrisoare cätre Ion Chinezu (Zárne^ti, noiembrie 1937?), in V. Fanache op. cit., p. 153. 38. Scrisoare cätre Ion Chinezu, din 1 decembrie 1937, in V. Fanache, op. c*t., p. 150. 39. Emilia Sonea $i Gavrilä Sonea, Viata economicä si politicä a Románcéi, 11933—7938, Editura ßtiinfificä si Enciclopedicä, Bucuresti, 1978, p. 257. 40. Scris. cit..
