Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

II. Istorie

334

MELINTE 5ERBAN

8

ci si prin rivna pe care a pus-o in organizarea si dinamizarea literaturii noi“34. Intilnirea cu Miron Neagu, la Sighi$oara, a fost, in acest caz, salutará: „Se vede cä de data aceasta soarta a vrut sä se realizeze un vis frumos — noteazá Octav Sulufiu82 — cäci dacä poetul s-о dovedit dotat cu simf practic odatä cel pufin, el a gäsit un om practic inzestrat cu un suflet de poet“. Numai cä entuziasmul si acordul celor doi nu era suficient. Se cerea concursui scriitorilor transilväneni — si nu numai al acestora — interesati in a furniza eit mai repede manuscrisele lucrärilor. Ocazia s-а ivit ín vara anului 1937, cind in cimitirul de la Mercheasa, lingä Rupea, s-а durat, din initiative lui Giurgiuca, un monument funerar täiat in piaträ, de sculptorul Ion Vlasiu pe mormintul poetului George Boldea. Erau de fatä in acea zi, de 18 iulie 1937: Ion Chinezu, Mihai Beniuc, Bucur Schiopu, Ion Vlasiu, Ion Oancea. V. Copilu-Cheaträ, Horea Teculescu, Emil Giurgiuca, ?.a. spre a emsti memoria prietenului dispärut prematur la 9 decembrie 1934, de care se legaserä atitea speranfe31 32 33 * 35- Piatra purta, dältuite de Ion Vlasiu, cuvintele din primul vers al poeziei Autumnale, apärutä in numärul pe octombrie al revistei Gind románesc, nu cu mult inainte de moarte: „Ce palid inträ soarele-n pämint“, cuvinte „ce vibreazä in sufletele noastre — nota Ion Chinezu34 — cu rezonanta unei stranii presimfiri“. La aceastä intilnire s-а discutat pentru prima datä, la nivelul unui grup mai mare de scriitori, proiectul editorai sighi§orean. Pentru manifestarea de la Merchea§a, Emil Giurgiuca pregätise ?i о colectie din poeziile prietenului säu sub titlul Soliloquii, volum imprimat, cu pufin timp inainte, in tipográfia Krafft §i Drotleff din Sibiu, bineinfeles plätind tiparul.35 Important de refínut este ca Emil Giurgiuca deschide eoleefia „Abece-31. Ion Breazu, op. cit., p. 196. Despre rolul lui Emil Giurgiuca in stimularea scrisului ardelenesc vorbeste si Ion Dodu Bälan: „Primus inter pares este, in epoca noasträ, Emil Giurgiuca, omul care in perioada anilor 1933—1944 jucase un rol esen(ial in descoperirea talentelor si afirmarea literaturii ardelene, atit prin propria sa creafie, cit $i prin activitatea sa de nobil ?i däruit animator cultural care tindea sä determine un poet calitativ in lirica romäneascä prin innoirea substanfialá a marilor traditii" (Emil Giurgiuca, — discretie si poezie, in Romania literarä, XXI (1988), nr. 2, p. 4.)

32. In art. cit.

33. Ion Chinezu, Amintirea lui George Boldea, in Gind Románesc, V (1937), nr. 5—7, p. 386—387; „Am fost la Merchea^a ?i am rämas uimit de ce am väzut acolo (.. .) un grup de intelectuali din Sighi.^oara $i din alte localitáp ale judetului §i intreg satui Mercheasa a venit sä cinsteascä memoria unui fiu ales al acestei «minunate färi a Tirnavelor“. Printre vorbitori s_au numärat f?i Emil Giurgiuca, Horea Teculescu ?i Ion Chinezu.

.34. Op. cit., p. 71.

35. Drago$ Vrinceanu analizeazä volumul: Un mare talent dispärut: poetul George Boldea, in Curentul, X, nr. 3419, din 8 august 1937, p. 2. Cu exceptia lui V. Fanache — dupä stiin(a noasträ — in Gind Románesc si epoca sa Ute■ rarä, studiu ?i bibliografie, Editura Enciclopedicä Romänä, Bucuresti, 1973, p. LVII, ceilalti cercetätori indicä gresit anul de aparifie si editurä.