Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
7 ACTI VITATEA EDITURII „MIRON NEAGU' 33 3 noaste singur. índemnul i-a venit din exterior, de la unii intelectuali din ora?, in primul rind de la N. D- Cocea, considerat de Mihai Beniuc24 „vina ide otel a acelui ansamblaj literar“, ,,cu prestigiul ?i fermitatea sa”, ?i mai ales de la poetul Emil Giurgiuca ín toamna anului 1936, la Sighi$oara, ca profesor. Amintindu-si despre acest moment, Emil Giurgiuca serié de intemeierea editurii „la índemnul lui N. D. Cocea ?i al шеи“25, iar la aparitia primelor cár#, Teodor Murä?anu nota: „Din entuziasmul poetului Emil Giurgica, о nouä editurä literarä a luat fün^ä la Sighisoara. Partea materialä ?i-a asumat-o librarul de inimä Miron Neagu“26. Cei dói seriitori se cunosteau incá inainte ca autotrul Anotimpurilor sä descindä in burgul de pe Tirnava Mare ?i nu rare au fost discutiile dintre ei despre necesitatea infiin^ärii unei edituri. Discufii purtate, färä indoialä, si cu M- R. Paraschivescu, bun prieten cu N. D. Cocea ?i care se oprea des, in acea perioadä, la Sighi?oara, preocupat si entuziasmat de о asemenea idee. Temperament stäpinit dar de maré enttuziasm, „un romantic generos, färä pereche“ — cum il define$te Ion Vlasiu27 — Emil Giurgica era cunoscut la acea datä prin actiunile sale superioare in revitalizarea poeziei romäne?ti din Transilvania. Impreunä cu prietenul säu George Boldea infiintase, in mai 1933, la Brad, revista Abecedar care a indeplinit „o adeväratä misiune, stiind sä adune in jurul ei, selectind, cu о rarä intuifíe, toate valorile tinere?ti, toate promisiunile bune si rele ale Ardealului ?i impunind astfei, färä ostentatie, un ritm nou vietii literare din aceastä parte a färii“28, apreciere ce se regäse?te la top istoricii revuisticii literare- Poet reprezentatív, socotit de Al. Piru „exponentul nr. 1, in acea vreme, al poe^ilor tineri ardeleni“29 30, Emil Giurgiuca a fost totodatä si „un ferment din cei mai pretiosi ai vietii spirituale de dincoace de Саграр“-0, un scriitor remarcat nu numai prin talentul säu, 24. In Aceastä Atlantidä, in Románia literarä, III, nr. 28, p. 3. 25. In Referinfä, 10 VII 1960, Multe informatu le detinem de la poetul Emil Giurgiuca, caruia tinem sa_i aducem ímultumirile noastre $i pe aceastä cale. 26. Art. cit., E si ideea suspnutä de Ion Vlasiu in romanul autobiografic Succe? moral, „Eminescu", 1985, p. 323: „Emil Giurgiuca alesese acest ora$ pentru implinirea unei mari sperante cu care träiau in gind scriitorii din Ardeal. Emil Giurgiuca, umilul $i necunoscutul profesor de limba romänä din Bradul Munplor Apuseni, avea sä dea fünfä acestei sperante, infiintind о editurä pentru poezie $i prozä, legatä istoric ?i administrativ §i de numele lui Miron Neagu, care a imbräpsat cu entuziasm, cu muncá §i cu báni gindul lui Giurgiuca, tipärind una dupä alta cärple de poezie $i prozä care aveau sä marcheze istoric mi$carea literarä din Ardeal". Relatarea, de peste ani, a lui Ion Vlasiu se apropie cel mai mult de adevär. 27. In spafiu si timp, pagini de jurnal, „Dacia“ , Cluj, 1970, p. 109. 28: Ion Chinezu, op. cit., p. 290. 29. Poezia romäneascä contemporanä 1950—1975, generatia virstnicä, „Eminescu", ' (Bucurepi, 1975), p. 233. 30. Ion Chinezu, op. cit.
