Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
328 MELINTE SERB AN 2 George Popa, Plecarea spre legenda, V. Copilu-Cheaträ, Cartea motului, de Lanuri (Medias) §.a.2 3 nu sint singurele. Au existat in epocä si incercäri de creare a unei edituri. Prima pe care о consemneazä relatärile este editura „Pantheon“ din Brad, micui oras de munte gazda importantei reviste „Abecedar“8. Si-a inceput acti vitatea ín 1932, ín tipográfia fratílor Roth, cu imprimarea romanului loana al lui Anton Hóiban. A reu$it sä mai tipálfeascá románul Conditia ишапй al lui André Malraux. Traducerile din Rilke §i Kafka őri versurile lui Cotrus si George Boldea, programate a fi editate, au rämas infläcärate proiecte. George Popa, redactorul revistei din Medias, incerclnd о sintezä a vietii culturale din judetul Timava Maré4 5 *, inscrie printre editurile din Transilvania si pe cea a revistei Lanuri: „Marele deziderat al creerii unei edituri ardelene, care sä promoveze in primul rind pe scriitorul provincial, pus de atitea ori in discutie de organizatiile profesionale, avea sä fie realizat, intii sub forma unui modest inceput, cu volumele apärute in editura „Lanuri“ (s.n.-M.S.) din Medias: Raliica, de Mihail Axente, Plecarea spre legenda, de George Popa si Literatura ardeleanä de azi, de acelasi, Cintec de leagän, de Traian Chelariu, Cartea motului, de V. Copilu-Cheaträ, Semne si mituri, de N. Ladmiss Andeescu, Epigrame, de Gabriel Tepelea, Rod peste miine de George Todoran, Vibräri, de I. O. Suceveanu, Solitudini, de Dimitrie Danciu etc-, apoi in prezentarea occidental a editurii Miron Neagu din Sighisoara“. Dar edituTa revistei din Medias este ulterioarä céléi din Brad si este afiliatä $i unei reviste cum sint multe de acest feL in Tramilvania. Pe de altä parte, costul tiparului il suportau, ca si la alte reviste, autorii, cu unele inlesniri ale tipografului Recker. Dupä crearea Asociatiei Scriitorilor Romäni din Ardeal, in mai 1936, a] cärei presedinte a fost ales profesorul si prozatorul Victor Papiban, uroblema infunfärii unei edituri „ca organizafie cooperatistä a membrilor §i cu sprijinul tuturor oamenilor de culturä din Ardeal“, aläturi de alte proiecte, a fost dezbätutä pe larg, in adunarea generálé din 1937. apoi reducutatä in altele, färä insä a se putea invinge greutätile materiale0. Proiectul Asociatiei avea ca model activitatea unor edituri ardelene puternice. Una era „Erdélyi Szépmives Céh“ (Mesterii frumosului din Transilvania), infiintatá la Cluj incä din 1924, о editu^ä centralä ce publica operele scriitorilor maghiari din Ardeal. Bine organizatä si sprijinitä de Societatea ?i revista Erdélyi Helikon (Helikonul 2. V si Nae Antonescu, art. cit. 3. Ibidem., si Nae Antonescu, Reviste din Transilvania : Abecedar, in Steaua, XXII (1971), nr. 9. 4. George Popa, Viata culturalä din judet, in Monográfia judetului Tirnava Mare, Tipográfia „Miron Neagu", Sighisoara, f.a., p. 500. Nu esté amintitä de de nici un cercetätor о editurä care a functionat in intreaga perioada. 5. George Popa, art. cit.; Lucian Valea, Oameni pe care i-am cunoscut, , Junimea“, Iasi, 1979, p. 99.
