Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
3 ROLUL BÄNCILOR ROMANE$TI 297 iätorilor, fie pentru situajii de excepte ale rentabilitätilor, fie din motive de specularie economicä, asteptindu-se urcarea pretului terenurilor achizifionate. Astfel, banca „Economul“ desi nu poseda mijloace financiare excedentare, intre anii 1900—1904 avea in portofoliul säu 10 realitäti (suprafete de pämint §i case), a cäror arendä nu era rentabilä (unele dintre eie aduceau venituri de numai 2,5%) incerca si in шаге mäsurä reu§e§te sä le revindä in conditii care sä-i sporeascä veniturile.9 ln anul 1905 vinde cu 5.000 de k. proprietatea din Fodora maghiarä, care fusese cumpäratä cu 2.000,62 к10. Men^inerea imobilelor in portofoliul bäncilor romäne$ti a fost insä cu rare exceptii, temporarä, arendarea lor nu a devenit о caracteristicä a operatiunilor financiare desfä$urate de cätre acestea. De regulä, in asemenea situatii institutiile de credit actionau' spre revinderea realitätilor achizitionate la licitári pe seama propriilor debitori intr-o perioadä cit mai scurtä de timp. Aceastä operatiune, care in principal se referä la suprafetele mici de terenuri, era efectuatä de avocari, agentii sau functionarii bäncilor, participanti la licitári in vederea apärärii intereselor institutiilor de credit, aproape imediat dupä terminarea executiei, avind in prealabil ?i avizul conducerii bäncilor respective si grija de a acoperi datoriile spre a obline ín cele mai multe cazuri beneficii. In cazul bäncii „Albina“ care avea debitori de pe íntreg cuprinsul Transilvaniei, oficiile de participare la licitatii le índeplineau fie agentii proprii, avocatii din zonele respective, sau unii dintre angajafii altor bänci. Astfel, pe lingä directorii Visarion Roman, Partenie Cosma, sau avocatul institutului, imobilele licitate din cauza pretentiilor „Albinei“ erau date spre vinzare unor cunoscuti avocati ca: Absolon Todea in zona Reghinului §i Muresului superior, Eugen Rezei (Lugoj), Man Gavrilä (Dej), Eugen Pätäceanu (Turda), loan Popa (zona Sibiului), Dionisie Roman (Tirnave), Iosif Puscaru si Emil Dan (in zona Bra^ovului si Sfintu Gheorghe) §i mul(i al(ii, care adeseori obtíneau ín interesül propriu cistiguri insemnate. Celelalte institutii de credit romänesti in aceste cazuri, fäceau apel, pe lingä membrii conducerii, la preotii sau proprietarii ínstári(i din zo-nä in calitatea lor de „barbari de incredere“ si informatori ai bäncilor respective. Dccumentele bäncilor relevä cä marea majori täte a proprietätilor transformate in mediul rural prin procedeul licitärilor si executiilor pe seama propriilor debitori se referä la categoria proprietáfílor märunte de pinä la circa 15 iugäre, mai rar intre 15—30 de iugäre si foarte rar 9. Arh. St. Cluj, Fond banca ,,Economul“\ Registrul 15 Procese verbale 1903— —1905, Proces verbal din 5 mai 1905, p. 164—165. 10. Ibidem, Proces verbal din 5 mai 1905, p 164—165.
