Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
298 VASI LE DOBRESCU 4 peste aceastä suprafa^ä de térén.11 De asemenea, cumpärätorii care acti oneazä proprietarie märunte, ded of era о garantie mai buna decit fo§tii datomici nu provin neapärat din rindul täränimii instärite d a burgheziei sate$ti care au avut prilejul sä-si rotunjeascä proprietätile, ci, numerosi sint d täranii mijlocasi care se angajeazä la achizifionarea de mici parcele arabile. In acest sens de§i se oferá un térén mai amplu si mai propice pentru sporirea $i intärirea economicä a elementelor instärite din mediul rural, acest fenomen nu se poate limita si explica numai prin ruinarea proprietarilor färani säraci sau mijlocii al cäror numär in perioada studiatä nu cunoa$te о diminuare, ci dimpotrivä о usoarä crestere, fapt ilustrat d de statisticile agrare ale vremii.12 Proprietäfile burgheziei sate^ti se rotunjesc nu numai pe seama färanilor säraci d concomitent, d in mod mai substantial, prin cumpärärile efectuate ca urmare a parcelärii marilor modi cu terenuri agricole de calitate d in majoritate comasate, fiind mai adecvate exploatärii agricole moderne de tipul fermei capitaliste. Parcelele minuscule d räsfirate, slab rentabile, ca cele ale majoritätii fosülor debitori ai bäncilor romänesti, nu puteau reprezenta obiectul unor tranzactii rentabile si aträgätoare pentru activitatea elementelor- instärite rurale, ln transferurile de proprietati ca urmarea a protestärii si licitärilor au intrat d imobilele unor proprietari tärani instariti sau elemente ale burgheziei säte^ti care nu au reusit intotdeauna imprumuturile acordate si sä le ramburseze la timp. Chiar daca fenomenul n-are amploarea celui similar pentru categoriile täränimii cu posibilitäti economice reduse, aceste cazuri nu pót fi neglijate decit datoritä frecvenfei lor cit si mai ales valorii substantiale a bunurilor disputate cu asemenea prilejuri care cuprind suprafeie mari de teren, avantajoase economic si substantial valorificabile in perspectivä de cätre bäncile románesti. Tocmai de aceea acestea intervin in asemenea cazuri, de fiecare datä, la licitärile deschise pentru a rämine proprietäre si a le revinde cu insemnate beneficii. Desigur, sporita initiativá a institutiilor de credit trebuie sä fie interpretatä d prin prisma grijei, manifestata si in cazul debitorilor märunfi, pentru П. Arh. St. Sibiu, Fond banca ,.Albina“' vol. IV, Procos verbal din seclinta XII din 9 iunie 1885, concluzul 132; §i volumul XII, Proces verbal al sedintei XVII din 31 octombrie 1900, concluzul 192 §1193; Arh. St. Cluj. Fond banca „Economul“', Registrul 4, Procese verbale 1886—1902, Proces verbal din 20 iunie 1900, p. 569 si 574; Arh. St. Deva, Fond banca „Corvineaná'“, dosar 42/ 1909—1913, Protoeolul sedintei din 4 ianuarie 1909, concluzul 3 si Protocolul sedintei din 4 ianuarie 1910, concluzul 3; Arh. St. Dej, Fond banca „Progresul", dosar 3/1917, f. 1; Arh. St. Arad, Fond banca „Victoria“, dosar 1/1897, f. 1. 12. Desträmarea monarhiei austro-ungarc, 1900—1918, Bucuresti, 1964, p. 29 s> 32— 33; I. Kovács, Formarea proprietarii fundare burgheze ín Tramilvania dupá desfiintarea iobágiei in 1848, ín S.U.B.B., Series Historia 2/1966, p. 77—100; Relatii agrare fi miscári in Románia, 1908—1921, Bucuresti, p. 92—93.
