Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

II. Istorie

296

VASILE DOBRESCU

2

torilor din comunä) lui Nicolau cavaler de Kozmita locuitor din Wiesbaden cu 325.000 k.,2 3 banca ob^inind un beneficiu net de circa 80.000 de k. nlus sumele din timpul celor 6 luni de exploatare prin arendä. Cu aceleasi intenfii, de obtinere a unor beneficii, inaita spre vinzare mosia lui Simion Popovici Desianu care о cumpärase cu sprijinul „Albinei“ in 1882, cerind pe jugär 130 de fl. adicä in total 35.620 de fl-, de?i о achizitionase cu 27.400 de fl. si obtinuse in rästimpul anilor dobinzile aferente.4 Pentru datorii in contul bäncii „Economul“ se cumpära proprietatea din Fenekűi säsesc cu 25.429,84 k. pe care, conducerea acesteia а arendat-o pinä in 1906, cind о revinde unui consorfiu de locuitori cu suma dublä de 52.000 de k.5 6. In portofoliul fiecärei bänci mari $i mijlocii existau de obicei un numär insemnat de fonduri provenite din cumpärärile §i revinzärile la licitafii ale propriilor debitori, precum $i din mijloace financiare partial blocate de proprietätile achizitionate si nevindute, dar arendate. din cauza negäsirii unor cumpärätori care sä le acopere cheltuielile efectuate §i sä le aducä beneficii. Spre exemplu, banca „Silvania“ cumpärase numai in anul 1905 la licitatii publice pentru „asigurarea pretentiunilor“ sale realitäti, de la fostii debtiori, la pretul de 150.002,28 k., vinzind din averile imobiliare in pret de numai 24.343,37 k., räminind in portofoliu cu proprietati apreciate la

100.000 de k. plus valoarea a 4 case8. Asemenea, banca „Timisana“ avea insemnate proprietäfi pe care le exploata in regie proprie7 ca §i „Victoria“ in anii 1912—1914 о vie in Silindia8.

Arendarea proprietäfilor cumpärate de la debitori pe seama institutiilor de credit, de$i nu era indeob§te о activitate care sä aducä beneficii in proportia celorlalte afaceri bancare — spre eremplu, rentabilitatea rentelor si chiriilor pentru totalitatea imobilelor aflate in proprietatea bäncilor románesti in anul 1903 era de numai 4,17% — era preferatä in portofoliile unor bänci, in afara cazurilor lipsei cumpä-2. Arh. St. Sibiu, Fond banca „Albina“, vol. X, Proces verbal al sedintei XV din 13 iulie 1937, concluzul 103.

3. Idem, vol1 XIII, Proces verbal al sedintei VII din 22 mai 1903, concluzul 82 si 85.

4. Idem, vol. VII, Proces verbal al sedintei VI din 11 februarie 1887, conclu- 54.

5. Arh. St. Cluj, Fond banca ,,Economul“, Registrul 15, Procese verbale 1903— —1906, Proces verbal din 18 mai 1906, p. 479—480

6. Arh. St. Sälaj, Fond Tribunal Sälaj, Banca ..Silvania“, dosar 8/1905, Raportul direcjiunii pe anul 1905. p. 3.

7. Arh. St. Timisoara, Fond banca „Timisana“, dosar 2U902, f. 59—60 si dosar 1/1917, f. 58.

8. Arh. St. Arad, Fond! banca „Victoria'“, dosar 51 1905. Au rämas de la aceste activitati listele de cumpärätori $i plätile pentru munca efectuatä la vie, precum §i numele supraveghetorilor numitii de cätre bancä. ln 1915 supraveghetor era pärintele Chirilä Axente.