Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
7 UN MEMORIU INEDIT DIN 1862 275 Rezultatul obtinut s-а concretizat ín instituirea comisiei cerute, care si-a desfä§urat lucrárile la Sighet ín zilele de 29—31 august 1862, sub presedentía episcopului catolic din Satu Maré10. In timpul dezbaterilor, о delegare de peste 200 de romäni din Sighet sub conducerea avocatului loan Fabian §i-a declarat in fata comisiei na^ionalitatea romänä, caracterizind drept falsä conscriptia din 1851, fäcutä de vicarul íutean Petru Anderco. Rezultatul dezbaterilor ramíne nedecis din cauza intratnsigenlei delegaRei ruténé §i prin urmare lucrurile rämin si mai departe neschimbate. Se continuä actiunile petitionare atit din partea romänilor maramure$eni cít si din partea episcopiei, au loc dese tratative intre Gherla !ji Muncaci ín probléma Sighetului. Comitetul Asociatiunii maramuresene inainteazä Gherlei rapoarte amänuntite despre func^ionarea preparandiei si scopul in care a fost infiintatä, despre modalitätile de asigurare a bazei sale materiale, despre rezultatele obtinute de elevi, iar ordinariatul diéCezan invéste$te cu decrete ale sale daseälii de pe bäncile scolii pedagogice sighetene, care sínt numiti ín diferite scoli din Maramure? si zonele invecinate. Actiunile petitionare sporesc in intensitate, se face uz de toate formele de interventie pe lingä forurile oficiale de stat si confesionale. A- saltat din toate pärtile. Ministerul de Culte §i Instructiüne publica este silit, sä dea elitig de cauzä romänilor maramure^eni-Ca urmare a deciziei favorabile a primatului Ungariei, datä in 12 ianuarie 1868'19 20, ministerul cere Comitetului Asociatiunii sä faeä о ultimé modificare a statutelor in sensui recunoasterii „dreptului privitor la starea interna religioasd si morálá“ a prepatandiei Si pentfu episcopul Muncaciului, aläturi de cel al Gherlei-*1, dupä care, la 4 august 1868 elibere^zä d:spozitia de aprobare oficialä a Stál'ute'lor ÁsdciátlUhii péhtru cultara poporului román din MaramUre?. Problema parohiei Sighet este definitiv rezolvaiá ín urnia lUcrárilor din 1870 a Conciliului Vaticartului, unde mltrópolitul Vaiicea si vicarul Mihail Pavel sustin cu succes cauza in fata iérarhíilor ecléziasticé22 23-Prin decretul Nuhciaturii din Viéna, din 18 aprilié 1871, nr. 493. románii din Sighet obtin aprobarea de a-§i organiza о paroháe proprie, apartinind diecezei Gherla®. Aprobarea statütelor este rezultatul stradaniilor incordate ale frunta^ilor romäni maramure§eni, care ín totí acesti opt ani de la infiintarea ,.Asociatiunii pentru cultura poporuluii román din Maramure§“ sínt an-19. ASCN Fd. Gherla, Dot. nr. 8P7, 1935, 2043 diri 1862; Fond familial Victor Mihályi de Ap$a, Doc. nr. 586. 20. ASCN Fond familial Victor Mihályi de Ap$a, Doc. nr. 499, 730. 21. ASCN Fd. Gherla, Doc. nr, 1908 din 1868, 22. Sematism, BÍaj, 19ÓÖ, p. 47, 58; Gutinül, 1889, nr. 7. 23. Tit Búd, Insemnäri ji dale .. ., p. 8.
