Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
3 UN MEMORIU INEDIT DIN 1862 271 preot román la Sighet, care sä oficieze in limba romána, doleatitä pe care episcopul Muncaciului о satisface partial7-Consecinjele negative ale patronajului bisericesc sträin s-au concretizat, in prímül rind, in slr»ba dezvoltare a $colilor elementare8 9, in mentinerea inapo’erii cultu rale a maselor, mai ales in deceniile patru si cinci ale secolului al XIX-lea, cind Muncaciul devine un veritabil centni de deznafionalizare a romänilor prin introducerea limbii maghiare in corespondenta oficialä“. Aceste impedimente grave impun ín programul miscärii nationale din zóna deziderate spealfice, mai ales in perioada postpasoptista cind elita románeascá a Maramuresului se orienteazä tot mai hotárit ín actiunile sale spre ideea inititutionalizárii vietii culturale pe temeiuri nationale-Conditii favorabile miscärii nationale apar in 1856 cind Maramurésul este eliberat de sub patronajul Muncaciului $i este ínglobat in noua diecezä románeascá a Gherlei, ínfiintatá in cadrul Mitropoliei de Álba lulig $i Fägäras. Integrarea intr-o ierarhie ecleziasticä nationalä, creeazä romänilor maramureseni posibilitäti de mai strinse legäturi cu corpul etnic romänesc d n Transilvania istoricä, de care erau separaii politico-administrativ. Semnificatiile nationale majore ale acestui act sint pe deplin con$tientizate de dntelectualii maramureseni- Corespondenta lor cu noul for episcopal degajä о atmosferä de entuziasm general, firesc momentelor de descätu$are10 Actiunile intreprinse din partea Muncaciului, au dus insä la diminuarea sensibilä a avantajelor pentru romäni, reusind sä rncntmä ín subordinea sa cinci parohii cu populatie mixtä romänä si ruteanä, intre care §i Sighetu Marmatiei11. 7. Tit Bud. Insemnäri si date dcspre infiintarca parohici grcco-catolice románé din Sighetul Maramuresului, Gherla, 1905, p. 7. 8. Nicolae Albu, Isloria invätämintului romänesc din Transilvania pina la J800, Blaj, 1944, p. 169—172. 9. Fenomenul dcznationalizäru romänilor $i rutenilor din Maramures este sugestiv exprimat in testamen túl vicarului G^eorghe Kőszegi: . numai acest rutean ?i sárman ncam román n-are invátátori nu este eine sä-i invete ín limba lor materna .. ". Til Bud. Disertatie despre episcopii si vicarii romävi din Maramures. Gherla, 1891, p. 33. In rindurile preotimii constituie о exceptie cazurile in care protocoalele sau corespondenta este redactatá ín limba romänä. Vezi Arhivele Statului Cluj Napoca, Fond Episcopia greco-catolicä Cluj —Gherla (in continuare ASCN Fd. Gherla), Doc. nr. 1994, din 1860. 10............ dórul cel de mult al natiunii románé, de atitea secole numai in pieptul romänilor inchis, prin dobindirea intiiului episcop román, acuma e implinit, e intrupat ... ca un fnlger a pätruns inimile noastre aceastä imbucurätoare stire..Protocolul congregatiunii preotimii din jurul Sighetului, din 13 noiembrie 1856, jinutä in Ар$а de Jos, ASCN Fd. Gherla, Doc. nr. 769 din 1857. 11. Tit Bud, Insemnäri yi date . . ., p. 8.
