Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
272 EMIL DOM UTA 4 Aici, in conformitate cu dispozifiile primite, s-а procedat la conscrieiea locuitorilor dupä nafionahtate §i alipirea parohiei cätre acea diecezä ai cáréi credincio§i erau majoritari. Conscriptia populatiei Sigheiului a fost fäcutä in anul 1851, de cätre viicarul rutean Petru Ainderco, care sub diverse presiuni §i amenintäri a reu§it sä dea ci$tig de cauzá Muncaciului, astfei cä romänii sigheteni rämin pe mai departe sub dominatia bisericeascä sträinä12. ln toamna anului 1860, episcopul Gherlei ia inifiativa infiintärii unui vicariat romänesc in Maramure§ §i in 24 naiembrie numeste pe Mihai Pavel in fruntea acestei institutii13. Resedinta este fixatä in Sat- Slatina, parohie de lingä Sighet. Se realizeazä ín acest fel о mai armonioasä integrare institutionalä nationals pe tärim confesional, singura posibilä de altfe, pe ideea coagulärii intregului bloc etnic románesc din monarhie, probléma ale cáréi semnificafii se dovedesc vii intre romänii din Maramure§14. Functionarea institufiei romäne^ti intimpinä insä mari greutäfi intre Gherla si Muncaci intervenind vii controverse. Se intensificä actiunile romänilor maramure$eni pentru alipirea Sighetfflui la dieceza Gherlei si instalarea aici a sediului vicarial. Unele din aceste demersuri intreprinse, fac adevärate rechizitorii dominatiei biserice^ti rutene: . . Dara cum s-ar si putea concepe sustiuerea vicariatului rutean in Sighet, in mijlocul romänitätii ? Nu stiu, fäcut-au cindva episcopii Muncaciului ruteni ceva hine pentru romänii din Marmapa, färä räu mai mare пи le-au putut face, ca aceea, ca precum ni se dovedeste, au rutenizat un numär таге de säte románesti, care acuma au rämas sub jurisdictia lor si Sighetul, neputindu-l incä dupä vo-intä ruteniza, acuma cu forta voiesc a si-l retine. ■ ■“15 Dezghetul politic survenit in monarhie prin instituirea neoliberalismului, face realizabilä infüniarea la Sighetu Marmatiei a douä institutii cultural nationale — Preparandia Confesionalä romänä §i „Asociatiunea pentru cultura poporului román din Maramures“ — care initiazä ample actiuni de regenerare nationals in zonä. F'ruri le oficiale maghiare, la interventiile episcopului Popovici de la Muncaci, refuzä aprobarea Statutelor de functionare oficialá a Asociatiunu, ín sensul nerecunoa?terii patronajului episcopiei de Gherla asupra unor institutii fondate intr-o parohie ce tinea incä de dieceza sa- Or, tocmai patronajul confesional national era singura paväzä ín mäsu-12. Alexandru Filipa$cu, op. cit., p. 194—195. 13. ASCN Fd. Gherla, Registrul an. 1860, nr. 2086. 14. Scrisoarea lui Mihail Pavel, adresatä episcopului loan Alexi in numele intreguiui popor román maramuresean, exprimá hmpede aceastä idee: „Saltä inima Hestecarui román rnarmatian de hucurie, vázind ей cirma lor bisericeascä s-au curätit de limoi stráine s£ väzind cä prin aceasta, cu un pás sínt iarä mai aproape de scopul 'a carc tintesc ín timpul de fatä toate popoarele europene . ASCN, Fd. Gherla, Doc. nr. 335 din 1861. 15. ASCN Fd. Gherla, Doc. nr. 723 din 1861.