Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
266 GRIGORE PLOESTEANU 28 vem si reactiunea a preluat puterea, a imp'iedicat insä tdmiterea lui din considerente fatä de Turcia, numindu-1 pe baron consul general al Prusiei in Spani^120. Referindu-ne la atitudinea Prusiei fata de revolutia romána de la 1848, se impune sä mentionäm, cel putin, interesül deosebit arätat de presa germaná evenimentelor din Principale si din Transilvania. Vossische Zeitung (Berlin), Neue Rheinische Zeitung (Köln)121. Illuslrirte Zeitung (Leipzig),122 Deutsche Zeitung (Heidelberg), sint doar citeva dinire numeroasele publicatu apárute pe teritoriul Germaniei, care au reflectat in paginile lor revolüti'a romána. Din ríndul lor amintim aparte Allgemeine Zeitung (Augsburg), ín care au apärut peste 100 de materiale publicistice privind Tárile Romane In anul 1848 (inclusiv cele ce cuprind informáld desp'e pozit’-a puterilor fatá de desfásurárile de la Dunärea de Jos), zeci de colaboräri apartineau corespondenfilor ziarului din Tasi Bucuresti, GrJafi12* etc. Prin intermediul unor astfel de materiale, al altor articole, unele provenite chiar de la consulatele Prusiei, picsa germani a putut oferi о imagine completa asupra revolufiei románé. Ea a popularizat in rindurile cititorilor näzuintele si ridicarea poporului román pentru libertate si progres, unitate §i neatírnare ?i a criticat adeseori pasivitatea diplomatiei puterilor germane, solicitind interventia lor, si. in general, о atitudine fermä din partea puterilor europene fatä de dominata taristä asupra Principatelor. Presa si publicitatea germaná — mentionäm cä in anul 1848 a apärut §i lucrarea lui J.F. Neigebaur, Beschreibung der Moldau und Walachei, Leipzig, 1848 — au acordat astfel un ajutor moral revolutionarilor romäni. Familiarizarea opiniei publice, ca si a cercurilor oficiale, cu aspiratia de unitate statalä a poporului román, cu chestiunea romäneascä si contribufia la transformarea acesteia intr-o problemä europeanä, este un alt merit al ei ce trebuie relevat. Si dacä in imprejurärile internationale de la 1848, defavorabile revolufiei §i näzuintelor románesti, cabinetul de la Berlin, asemenea celorlalte guveme europene, n-a sprijinit procesul de cvolutie statalä la Dunärea de Jos, dupä redeschiderea crizei orientale vom gäsi Prusia in tabära puterilor unioniste, sustinind unirea Principatelor-120. Veit Valentin, Geschichte der deutschen Revolution von 1848—1849, Zweiter, Bd., Kiepenhener & Witsch, Köln, Berlin, 1970, p. 330. 121. N.Z. Munteanu, „Noua Gazetä renanä“ si revolutia de la 1848 din Tara Romäneascä, ln Studii, t. 26, Nr. 3, 1973, p. 537—544. 3 22. St. Schwann, G. Brätescu, Illustrirte Zeitung, Imagini ale anului revolutionär ■1848, in Mag. ist., IX, Nr. 5 din mai 1975, p. 60—64. 323. Vezi Anul 4848 .... vol. I—VI, passim.
