Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
258 GR1GORE ELŐESTE ANU 20 In aceste imprejuräri, lipsit de instructum, Richthofen a hotärlt ca,, in caz ca nu va primi un räspuns din partea comisarului turc, sau dacá acesta va fi in sensul cä intrarea trupelor ruse n-a fost solicitatä de Turda, avind in vedere evidenta „incälcare a teritoriului Inaltei Porti, aliata Majestätii sale regelui“, sä inmineze un protest comandantul trupelor tariste, prin intermediul consulatului rus, §i sä rupä legätura cu guvernul „nelegitim“ al Moldovei. Consului general al Prusiei afirmä in acela§i raport, cä, prin intervenia in Principatc, Rusia s-а arätat decisä sä tran?eze in favoarea ei eh estiun ea orienalä si acum ,,numai iorj;a armelor“ va hotäri. Dacä Germania rämine insa pasivá, nu numai comertul german In Principate, ci in general cel cätre Levant va primi „о loviturä mortalä,“ La 10 iuüe 1848, in ziua in care trupeie tariste au ocupat Iasii, Richthofen trimitea un alt raport la Berlin, in cure reproduce deciaratia consulului rus Thomamki cá, deoarece guvernarea principeluf, Sturdza a incetat sä mai exis te, puterea protectoare va instaura „ordinea in afacerile Moldovei si ii va strivi pe revolutionär!! din Valahia. Be aici ínainte se vor lua astfei de mäsuri, care vor face imposibilä о ice indepärtare de protectoratul Rusiei”83 84. Ministrul de externe al Prusiei mai era informat cä, íntr-adevár in Moldova guverna generálul Duhamel, incetmd atit stäpinirea turceascä, cel pulin nominalä anterior, cit §i cea a guvernului local, iar „pozitia consulilor a devenit foarte criticä“. In aceste imprejuräri, apreciind cä Duhamel a ordonat intrarea trupelor tariste in Moldova färä a astepta consim^ämintul Turciei si cä Rusia nu poate justifica „prin nici о prevedere a tratatului cu Poarta“ о aemenea mäsurä, precum si cä guvernarea principatului se aflä in miinile unei autoritär ilegale („in nici un fei legitimä“), pentru а nu permite sä se conchidä cä Prusia ar recu. noaste tacit interventia, Richthofen a hotärit sä suspende relatiile cu guvernul de la Iasi, pinä la primi rea altor ordine.85 О declarare in acest sens, semnatä impreunä cu consului Frantei Thions, a fost adresatä la 29 iunie/ll iulie 1848 Secretariatului de Stat al Moldovei, consulatului Rusiei si comisarului otoman Talaat, Effendi. In aceastä „declarate colectivä“ se aräta cä pricipatul Moldovei, aflat sub suzeranitatea Porcii, a fost tocmai ocupat de un numär considerabil de trape ale impäratululi Rusiei „färä ca motivele si scopul acestei ocupatii sä fie cunoscute“ si cä semnatarii, acreditati pe linga guvernul de la Iasi prin beratele Sublimei Porti, nu-si pot exercita 83. Ibidem, c. 963. 84. Ibidem, c. 975 85. Richthofen cátre ministrul de externe Auerswald, Ia?i 13 iulie 1848 (raport politic nr, 12). Ibidem, c. 995—996.
