Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
21 PRUSIA SI REVOLUTIA ROMÁNA DE LA 1848 259 íunctiuniíe pe Hngä о autoritate care suportä о altä influenza decit cea legitima8" La 7 iulie 1848 ministrul de externe interimar al Prusiei, premierül Auerswald, tiiimitea consulului general de la Ia^i о notä privind atitudmea pe care trebuie s-о adopte fatä de evenimentele din Principale mstructiunile, deseori soiicitate $i de mult asteptate de Richthofen, il vor dezamägi insä profund pe acest adept al unei politici active, chiar de forfä, §i unitare germane pentru sustinerea intereselor la Dunärea de Jos. Nota reitera pozitia de rezervä a Prusiei, care in aceastä perioadä de instabilitate interna si de complicabili externe dorea sä evite о nouä disensiune ce putea agrava relatiile cu Petersburgul, läsind in acelasi timp Austriei initiative intr-o regiune care pentru cercurile conducätoare de la Berlin prezenta atunci din punct de vedere politic о importanto secundará. „Daca atitudinea Prusáei cu privire la evenimentele politice din acélé Principate dupá natura lucrurilor poate fi intotdeauna numai una de observare, atunci — se afirmä in nóta menfionatá — consideram cä ín situatia politica actualä in interior ca §i in exterior este numai cu atit mai urgentä somafia sä nu depä§im о astfei de atitudine. Noi trebuie sä evitäm a complica ?i mai mult relata noasträ cu marele nostru vecin räsäritean, care $i a$a este deja ingreunatä atit pnin chestiunea Schleswig cit §i prin cea polonezä, prin atingeri pe un teren pe care politica noasträ nici nu poate sä pä§cascä cu fortä si nici nu i se pot prevedea succese in momentul de fatä.‘“86 87 Dar pozitia Prusiei fatä de Principatele Romane avea si о componentä nationalä, iar pnin implicarea Austriei, avea legäturä indirect si cu chestiunea germanä. Astfel, se afirmä cä miscärile nationale care zdruncinau in interior Monarhia austriacä se repercutau „foarte hotärit“ in Principate, intrind „in joc“ elemente sträine si in nici un caz intotdeauna prietene?ti „nouä1“, fapt pentru care aceste raporturi trebuie trataie cu mare atentic-88 ínsemnárile de pe marginea ciornei notei din 7 úulie ne permit sä deducem cä Berlinul, luind act de interesül „firesc” pe care il stimeau miscärile romänilor din Transilvania si Banat („sudul Ungariei“) in Principatele Dunärene, locuite de un popor de aceeasi origine, era atent deja la eventualele repercusiuni ale chestiunii románesti, pe care aprecia cä о pot aborda in mod corespunzätor autori;ätüe austriece. Färä a se face о trimitere directä, eredem cä se 86. Anul 1848 in Principatele Románé, t. II, Bucure?ti, 1902, p. 179. Potrivit unei depe?e adresate la 31 iulie 1848 de Legafia Francéi la Constantinopol lui Thions, „protestul“ a fäcut о foarte bunä impresie asupra guvernului Portii. Arh. Stat. Bucure^ti, colectia Microfilme, R.D.G., r. 2, c. 1070. 87. Ibidem, c. 901—902. 88. Ibidem, C. 902.
