Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
256 GRIGORE PLOE$TEANU 18 lufiéi in Tara Romäneascä.74 In primele relatäri, ei subliniazä caracterul pa§nic al ridicárii poporului roman si entuziasmul cu care masele populare au primit noul régim, särbätorind pe sträzile capitalei proclamarea tibertäti $i a Constituted Astfel, intr-un raport din 27 iunie 1848, ce purta semnätura baronului Sakellarie si a lui König, se afirmä : „Intreaga rästurnare s-а petrecut färä orice tulburare a lini§tii publice si färä orice exces.“75 Dar, de la inceputul ei, revolutia romänä era amenintatä de perspectiva interventiei tariste, pentru restabilirea „vechii ordini“, ceea ce a precipitat hotärirea lui Gh. Bibescu, care acceptase semnarea Constitutiéi si Guvernul revolutionär, de a abdiica. Richthofen apreciazä insä cä, spre deosebire de Moldova, in Tara Romäneascä se va opune rezistentä unei interventi tariste- Dar, totodatä, atentiona cä cursul „in intregime democratic” pe care-1 lua revolutia, va face ca „un maré partid al proprietarilor de pämint mai important” sä fie dispusi sä accepte planurile de restauratie ruse- Si färä un ajutor sträin, nu putea fi opusä о rezistentä de duratä-76 Preocupat de chestiunea interventiei, consului general al Prusiei, inpreunä cu agentul consular austriac de la Ia§i, ii adresa la 27 iunie 1848 comisarului turc Talaat Efendi, intrebarea dacä armata rusä va intra in Prinaipate la solicitarea Inaltei Porti, primind räspunsul cä „o astfei de cerere nu a fost fäcutä $i cä el nu crede cä se va ajunge intr-adevär la о intrare a trupelor ruse.“77 De altfel, Richthofen remarcase cä scrisoarea adresatä de comisarul Portii domnitorului Bibescu a fost conceputä in termeni foarte moderafi ,,$i evita о dezaprobare a intreprinderii ca atare. S-ar putea crede chiar — scria el, — cä Talaat Efendi „nu privcste cu ochi neprietenosi evenimentul din Valahia“. In fond, puterea turcilor este aici deja „la sfirsit“ si s-ar prefera sä se acorde romänilor independenta decit sä se Iase „frumoasa tarä“ Imperiului farist. Oricum, acest sustinätor zelos al intereselor burgheziei germane cere Berlinului sä actioneze ín asa fei inéit „sä goneascä inamicul ereditar al comertului nostru dintr-o parte considerabilä a Dunärii de Jos”78. El insu$i intreprinde о mäsurä cu caracter preventív. Pentru ca nu cumva baronul Sakellarie, consului de la Bueuresti care era si pensionar al Rusiei, sä implice Prusia intr-o cerere de intervente a trupelor tariste, il inlocuie^te din functe cu asesorul König, iar pe acesta il insärcineazä sä ia parte la tot ceea ce aprecizä cä ar contribui la realizarea interesului Germaniei de „reprimare“ a influentei ruse 74. C. Muresanu, H. Muresanu, Consului prusian raporteazä, ln Magazin istoric, XXII, Nr. 7, iulie 1988, p. 6—9. 75. Arh. Stat. Buc., colectia Microfilme, R.D.G., r. 2, c. 915. 76. Richthofen cätre Ministerul de Externe al Prusiei, Ia$i, 10 iulie 1848 (raport politic nr. 9), Ibidem, c. 957. 77. Richthofen cätre Arnim, Iafji, 28 iunie 1848 (raport politic nr. 5), Ibidem, c. 911—912. 78. Ibidem, c. 913.
