Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

II. Istorie

242

GRIGORE PLOESTEANU

4

plätit 0.185.000 lei, ceea ce reprezenta mai mult de jumätate din valoarea íntregului import moldovean (25-370.407 lei).1“

Apreciind dmportanfa deosebitä a pietei románesti pentru manufacturatele germane §i rolul (ärilor noastre in comer(ul Uniunii vamale cu sud-estul Europei, inlssnit de transportul fluvial, Richthofen va propune cabinetului de la Berlin infiiintarea la Galati a unui consulat regal pentru intreaga zonä a Dunärii de Jos.16 17

Tn contextui acestor legäturi economice si al perspectivei amplificärii lor s-а näscut §i primul proiect de infiintare a unei institutii de credit cu capital prusian in Moldova (1847).18

Preocupati de sustinerea intereselor economice, reprezentantii diplomatici ai Prusieä nu au neglijat nici penetratia culturalä in Principatele Romane, orien+ate precumpänPor spre Franta. Nu stäruim acum asupra acestui aspect, de altfel raporturile culturale romäno-germane in ansamblu i$i a§teaptä incä jnonograful. Retinem doar interesül manifestat pentru oriental ea romänilor spre institu(iile de invä(ämint germane, fapt recunoscut de J. F. Neigebaur, intr-o scrisoare adresatä din Iasi, la 8 iun:e 1844, lui Fr. Thiersch, profesor la Universitatea din München: „Fu mä ingrijesc dupä posiibilitate sä indrept tineretul de aid cätre institutiile de educatie germane (... )“.19 Orientarea §i spre centrele cultural-stiintifice germane, atestatä incä din anii anteriori, a fost, desigur, beneficä, Germania contr'buind la formarea elitei romänesti moderne. Chiar о parte dintre viitorii revolutionär! pasopti§ti, majoritatea din Moldova, au urmat studiile la diferite universitäfi germane: M- Kogälniceanu, P. Cazimir, C. Cazimir (Berlin), Rosetti Räducanu, C. Rolla (München), Lascar Rosetti, Gr. Bals (Heidelberg) etc-20

S-ar pärea cä Prusia n-a manifestat un interes poliPe fatä de Principatele Romane, aflate sub suzeranitatea Turciei otomane si sub protectoratul Rüdei tariste, in timp ce Tran^ilvania se gäsea sub stäpTnirea Austriei habsburgice. Reprezentantii ei diplomatic! la Ia§i §i Bucuresti

16. Documcnte privitoare la anul revolutionär 1848 in Moldova, Bucuresti, 1960, p. 354.

17. S. Maries, Relatiile economice ..p. 407

18. Ibidem, p. 404—405. Vezi si Allgemeine Zeitung, Nr. 322 din 18 noiembrie lS-'ö, p. 2574.

19. Bayerische Staatsbibliothek München,Thierschiana. F87, Referitor la legäturile romänilor cu Fr. Thiersch vezi Gr. Ploesteanu, Const. (Dinicu) Golescu cätre Fr. Thiersch, ln Cronica (Iasi), XII, Nr. 5 din 4 februarie 1977, p. 6; idem, Theodor Diamant in märturii sträine, in Vatra, VII, Nr. 9, din 20 Septembri“ 1977, p. 3, si 15. Despre leeáturile culturale germano-romane, vezi Fr. Valjovec, Geschichte der deutschen Kulturbeziehungen zu Südosteuropa, I—V, Verlag R. Oldenbourg, München, 1953—1970.

20. Vezi D. C. Amzär, Studentii romäni in sträinätate, Date si interpretari statist ice, in Cercetäri literare, IV, Gucuresti, 1940, (extras); Emil Turczvnski, München und Südoseuropa in Wirtschaft und Gesellschaft Südosteuropas, München. 1961, p. 351—352; Al. Zub, Cunoastere de sine si integrare, Iasi. 1986, p. 133—134.