Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
5 PRUSIA SI RE VOLUTI A ROMÁNA DE LA 1848 243 trebuiau sä se conformeze atribu^iilor prescrise de Regulamentul consular din 1796 si instructiunilor, care le confereau postura de simpli observatori ai scenei politice. Dupä cum ne informeazä J. F. Neigebaur, cahinetul de la Berlin dorea sä evite astfel orice suspiciune din partea Rusiei $i a Austriei,21 monarhiile conservatoare aliate, direct interesate in chestiunea Principatelor. Dupä vizita Intreprinsä de domnitorul Moldovei, M. Sturdza in vara anului 1842 in Germania, spre care s-au indreptat si personalitati din Tara Románeascá, marele spätar C. Ghica, főstül ban M. Ghica $i ex-domnitorul Al. Ghica, relatiile romäno-prusiene consemneazä prezenta la Bucuresti in iunie 1843 a printului Albert, fratele regelui Prusiei, aflat pe drumul de intoarcere dintr-o cälätone efectuatä in Orient.-'2 Domnitorul Gh. Bibescu i-a asigurat о excelentä primire si drept recunostintä monarhul Prusiei ii va acorda ordinul „Vulturul ro§u“, clasa I. Acestei vizité nu i se atribuie insä un caracter politic.23 Trebuie, totu§i, sä remarcäm, cä cu acest prilej a fost discutatä cel pu^-'n о chestiune cu implicatii politice, fie §i indirect, si anume organizarea militarä a Tärii Románesti, domnitorul intentionind sä organizeze oastea nationalä dupä modelul Prusiei, apreciat si de N. Bälcescu, ca fiind cel mai bun si mai rational din Europa.24 Räspunzind acestui interes, printul Albert ii va trimite lui Gh. Bibescu „o dare de seamä despre organizatiunea, puterea si imbräcämintea armiei prusiene“ §i, de asemenea, in dar, 16 läzi „cu obiecte de uniforme si armäturi, ca mostre a deosebitelor imbräcaminte a ostirilor prusiene§ti“25. In aceastä perioadä, create $i numärul romänilor care se pregätesc la Scoala de cadeti din Potsdam, unde numai in anul 1846 sint inscrisi nouä tineri din Principate.26 Reac^ia Petersburgului fa^ä de aceastä orientare a fost promrdä. xarul atentionindu-1 pe printul D. Sturdza, prilejuindu-i consulului general Richthofen un raport datat Ia$i, 4 noiembrie 1847 „privitor la interzicerea indirectä de cätre Majesatea Sa Impäratul Rusiei a frecventärii de cätre boierii locali a institu^iilor de educatie prusiene“.27 Semnale certe ale interesului manifestat fatä de Principatele Románé („Dunärene“) oferea presa germanä. Le-а depistat incä Billecocq, 21. K, H. Schroeder, st. cit., p. 89. 22. Allgemeine Zeitung, Nr. 218 din 6 august 1843, p. 1743; N. Iorga, Prefatä la Dokumente p. LXII-LXIV, V, Docea, Anui 1848 in relatiile romäno-prusiene• Comunicare prezentatä la Sesiunea de comunicäri stiintifice organizata de Institutul de istorie ,,A. D. Xenopol’’ Iasi, 26—27 oetombrie 1990. 23. V. Docea, com.cit. 24. N. Bälcescu, Opere I led. criticä de G. Zane si E. Zane). Bucuresti, 1974, p. 75, idem, Opere IV, Corespondenfá (ed. critica de p. Zane)., Bucuresti, 1964, p. 37. 25. Vestitorul Románesc, XI, 1847, p. 33; Gh. Bibescu, Domnia lui Bibescu, t. I, Bucuresti, 1893, p. 203—204. 26. Allgemeine Zeitung, Nr. 181 din 30 iunie 1846, p. 1147. 27. Deutsches Zentralarchiv, Moldau und Walachei, Geheimes Staats-Archiv, A. N.
