Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

II. Istorie

9 ISTORIA TRICOLORULUI DE LA PINTICU 235' adäuga^i cu ocazia evenimentelor anului 1918 (informare data de cätre pästrätorii acestui drapel, cu ocazia predärii lui muzeului bistritean.) In aceastä parte se terminä sub forma de acoladä-Toate culorile sínt asezate perpendicular pe lance (portdrapel), asa cum este cunoscutä dispunerea culorilor in drapeleie anilor revolu^iei de la 1848. Lancea originalä lipse$te piei-zindu-se de-а lungul anilor- Märimea drapelului impresioneazä, acesta avind urmätoarele dimensiuni: lungimea 2,40 m, iar lä^imea de 1,91 m. flnv. nr. 5293). Un lucru ce ni se pare cu totul deosebit de important si pe care tinem sä-1 semnaläm, este faptul cä, acest drapel pästreazä о inscriptie cu li­tere ecnfectionate, de asemenea din mätase, in marimé de 10 cm §i pla­­sate (cusute) aproximativ la mijlocul pinzei spre a cuprinde cele trei cu­­lori, avind urmätorul text: — ACUMU ORI NECI ÖD AT A — Cine nu cunoaste cä aceste versuri fac parte din infläcäratul imn al revolutiei de la 1848, al poetului bistritean — ANDREI MURESANU —, versuri care au tinut aprinsä flacära unitätii nationale in sufletul generatiei de la 1848, chematä sä indeplineascä un mare destin istoric! Pe drept cuvint, acest imn a fost caracterizat si considerat ca „Mar­­seillesa“ romänilor ardeleni. In privinfa provenientei, nu putem $ti, deocamdatä, dacä acest dra­pel a fost confectionat in Tara Romäneascä, sau in Traiisilvania — desi opinäm pentru a doua ipotezä — acest lucru se va putea stabili mai exact numai dupä cercetäri minutioase, cercetäri ce vor trebui íntre­­prinse ín viiitor. Starea de conservare a drapelului este destul de precarä, lucru ce este si firesc §i pe deplin justificat prin vechimea lui, dar, mai ales, prin conditiile in care a trebuit sä fie pästrat in aceastä lungä perioadä de timp si sub stäpiniri diferite, pästrare care dupä afirmatiile cetäteni­­lor din Pinticu, si in special a lui Pop Victor, főstül cantor al bisericii din localitate (azii decedat), s-а fäcut „de la om, la om“19. Numai in asemenea conditii a putut ajujnge sä fie pästrat pinä in zilele noastre in deplinä sigurantä — desi zdrentuit de vremuri constituind о pretioa­­sä märturie a unitätii noastre nationale. 19. Din informatiile primite de la főstül cantor Pop Victor din Pinticu, drapelul Legiunii a XII-a a cärui comandant a fost profesorul Constantin Romanu- Vivu, originär din comuna Teaca, satui Pinticu, a fost pästrat de-а lungul ani­lor cu mare grijä, din generatie In generatie, ca obiect de mare pretuire simbol al luptei pentru dreptate socialä ?i unitate nationalä, Cind steagul, sau pästrätorii lui erau pu?i ín pericol — fatä de stäpinirile sträine — acesta era purtat de la „om la om“ §i ascuns In locuri bine gindite. In ultima vreme (pe­­rioada de stäpinire maghiarä), drapelul a fost ascuns in turnul bisericii pin­­ticanilor, tocmai sub cruce, deoarece atit drepelul, clt si cei ce tineau atit de mult la aceastä scumpä mostenire, erau urmäriti de cätre administratia hor­thystä.

Next

/
Thumbnails
Contents