Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
236 STEFAN DANILA 10 Din cercetärile fäcute pinä la aceastä datä, presupunem cä la aproape toate popoarele si in special la cele europene,20 drapelul, in diferitele combinatii de culori, a apärut „ca simbol national“ mai mult ca sigur in perioada revolutiei franceze de la 1789, culminind cu revolutia de la 1848, revolutie care a cuprins intreaga Europä, inclusiv tara noasträ, cunoscutä fiind revolutia burghezo-democratä din Moldova, Transilvemia si din Tara Romäneascä, cind existenta tricolorului ca adevärat, simbol national, este oficial atestatä21. ln asemenea imprejuräri, conchidem cä, tricolorul romänesc, este sigur cä a apärut pe fondul grandioaselor miscäri de eliberare socialä si nationalä, dintre anii 1784,22 1821 si 1848—1849, mi§cäri care au dus la inläturarea feudaliismului, cit si la desfiintarea iobägiei. Astfel, tricolorul — acest simbol—, semfiificä inscrierea poporului romän in primele rinduri ale acestui marc iures pentru dreptate, eliberare nationalä si socialä. Este adevärat cä istoria celor trei culori ale drapeluluä romänesc, a constituit о preocupare deosebitä a unor cercetätori- incä de la inceputul acestui veac. Insä primul care atestä in mod documentat introducerea oficialä a celor trei culori rosu, galben si albastru, in alcätuiirea steagului romänesc este maiorul I. Popovici. In lucrarea Organizo-rea armatei románé —, tipäritä la Roman, in 1900, el aratä cä la cererea lui Alexandru Ghica, domnul Tärii Romäne$ti, Poarta otomanä, däduse un firman in care se prevedea printre altele: coräbiile negustore$ti vor avea steagul cu fata galbenä §i ro$ie cu stele, iar la mijloc о pasäre albasträ cu cap. Steagurile ostä§e?ti, vor avea fata ro?ie, albasträ §i galbenä cu stele si pasärea cu cap in mijloc. Este adevärat cä ín toamna anului 1834, 20. St. Pascu, Marea Adunare le la Alba Iulia, p. 68, 77, 80—81. 21. C. Cäzäniijteanu, Mag. ist. nr. 8/1967, p. 35. 22. Ibidem, p. 35; Mag. ist., nr. 9/1975, publicä pe coperta a 3-a, о interesantä picturä pe sticlä de T. Tohäneanu. Printre altele, pictura reprezintä pe cei trei martiri ai räscoalei taränesti de la 1784, Horea. Closca si Crisan ln cele trei culori — rosu, galben si albastru, incepind cu Horea, de la stinga la dreapta. Sub portretele celor trei martiri, se aflä urmätorul text scris cu majuscule: „CHINUIREA PE ROATÄ A LUI HOREA SI CRISAN ,IN CÉTATEA ALBA IULIA“ 1784. Mai jos, pictorul popular prezintä supliciul lui Horea cu tot ceremóniáiul cunoseut — roata pentru torturä, cäläii, armatä ?i popor, folosind ca fundal zidurile cetätii. Ultimele cuvinte ale lui Horea sint: „mor pentru popor“. Pictura este de о expresivitate exceptionalä. Acest fapt confirma in plus cä, in constiinfa poporului nostru, simbolul celor trei culori, se pierde in negura veacurilor. Dacä ne gindim bine, observäm cä $i in frescele Mänästirilor moldovene, frecvenfa acestor culori este susceptibiiä de interesante interpretäri, in acest sens este de remarcat — albastrul de voronet — de la Mänästirea cu acelasi nume. „Albina Romäneascä“ nr. 101, din decembrie 1830, aminteste cä — pentru prima data la Iasi — Intr-o duminicä, la 14 septembrie 1830, s-а väzut uniforma romäneascä militarä $i ofiteri care „poartä cocarda si steagul national de culori albastru ?i ro$u inchis“.
