Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
222 t MIHAI SZABÓ 18 Reghin, in fiecare trimestru, sä fie prezentate piese de cátre diferite trupe de teatru. La viata spiritualä $i artisticá a ora§ului о contribute substantiala an adus-o corurile, fanfara si asociatiile de muzicä. Incä in 1860 se infiinteazä „Corul locuitorilor germani” care s-а impus de la inceput prin caracterul lui de masa''4. Corul va functiona, cu mici intreruperi, pinä la cel de al doilea räzboi mondial, ln 1883 se infiinteazä „Cercul cetäteriesc maghiar de cintece” sub conducerea dirijorului Francisc Csiszér, cu scopul „a savura cea mai nobilä pläcere socialä”35. Fondatorii au fost simpli meseriasi, calfe, negustori, färä deosebire de nationalitate si religie. In 1884 prezintä primeie piese corale ín sala mare a hotelului. In anii urmätori va efectua nenumärate deplasäri obtinind succese insemnate. Veniturile realizate din spectacole au fost donate in bunä parte scolilor, elevilor säraci. Activitatea corului va cunoaste noi dimensiuni in primeie decenii ale secolului nostru. In 1912 participa cu mari succese la concursui national coral din Budapesta. In cadrul Despärtämintului „Astrei“ se infiinteazä un cor mixt romänesc care in 1908, sub conducerea lui Alexandru Moldovan, dä primeie spectacole corale. In programele artistice ale „Astrei“ erau prezentate cintece de dezvoltare a con§tiintei nationale a poporului. ln 1913 in cadrul „Societätii culturale a meseria§ilor romäni” ia r.a^tere un nou cor romänesc54 55 56 care va avea un rol insemnat mai ales in educarea tinerimii románé in spiritul dragostei fa^ä de neam, a traditiilor poporului román pentru eliberarea socialä si naiionalä. Spre sfirsitul secolului al XIX-lea se constituie о societate muzicalä cu scopul instruirii tineretului in muzica instrumentalä §i popularä, educarea acestuia in spiritul dragostei fatä de muzicä si a valorilor artistice. In acest scop societatea va sustine concerte muzicale ?i in aer liber. In primii ani ai veacului al XX-lea posibilitätile de culturalizare а maselor se inmultesc prin utilizirea celei de a VII-a artä ; cinematograful. Prima reprezentatie cinematograficä in oras a avut loc la sfir$itul lunii aprilie 1907, in central orasului, intr-un cort, unde firma „Electro-Biograf” a prezentat, timp de о säptäminä, in fiecare searä, filme delectind publicul cu reprezentatii cinematografice.57. In anii urmätori populatia indrägeste atit de mult aceastä artä, incit se raleazä filme de douä sau chiar de trei ori pe säptäminä. Presa. Peisajul cultural al ora§ului se imbogäteste prin ziarele si revistele editate aici. Cu toate cä ora$ul era relativ mic ??i avea numai cca. 9000 de locuitori, spre sfirsitul secolului al XIX-lea si inceputul se-54. Beiträge .. < p. 177. 55. Ellenzék (Opozitia), Tirgu-Mure$, An. XII, nr. 153, din 8 oct. 1924. 56. Registrul de process verbale ale Societätii culturale a mcscria$ilor romäni din Reghin, p. 12. 57. Sächsisch Regener Wochenblatt, nr. 22 din 2 mai 1907.
