Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
REGHINUL IN A DOUA JUMÄTATE A SECOLULUI, 223 19 colului XX, in Reghin se editeazä, cu intervale mai mid sau mai lungi, un numär de sapte ziare säptäminale. In 1892 functioneazä deja douá tipografii : tipográfia lui Karl Schebesch ?i a lui Rudolf Burghardt36. Prima tipografie in oras apare in anul 1870. Tipäresc calendare, imprimate, iar mai tirziu $i ziare. Acestea, au promovat literatura, stiinta, cultura, avind un rol insemnat in viata spiritualä a orasului cu mesageri ai unor informatii din domeniul literaturii, al stiintelor si artelor, al vietii economice si sociale. ln aceastä perioadä apar publicatii numai in limba maghiarä si germanä. Prima publicatie a fost „Szászégen. Havasalya”,50 (Rehinul sásesc. Poalele muntelui) §i a apärut in anii 1886—1887. Intre anii 1894—1920 apare cu destulä regularitate, in limba germana säptäminalul „Säschsisch-Regener Wochenblatt“00, (Foaie säptäminalä a Reghinului säsesc). A avut. si un supliment „Foaie ilustratä a familiei”. A fost un organ pentru interesele me?te§ugaresti, agricole si literare. Gazeta informa populatia despre principalele evenimente din viata orasului precum si despre unele evenimente internationale. Aducea stiri despre activitatea fabricilor, a meseriasilor si comerciantilor, a bäncilor si institutiilor de credit si economii, precum si despre viata culturalä a orasului. Fiind о publicatie a micii burghezii germane din oras. apára interesele acesteia in lupta impotriva marelui capital. Säptäminalul a contribuit substantial la dezvoltarea spiritualä a populatiei germane. Timp de un an apare ziarul „Szászrégeni lapok“ (1888—1899) care se ocupä atit de viata economicä cit si de cea spiritualä a locuitorilor. In 1899, apare gazeta „Régenvidék151, (Tinut reghinean), foaie säptäminalä cu continut literar, social si divers. Cu toate cä avea orientare mic-burghezä, ziarul recunostea cä päturile de jos träiesc in mizerie ?i isnorantä. Intr-un articol de fond scria cä ,,ceea ce ne intristeazä in mod deosebit este situatia grea a marii párti a clasei meseriasilor si negustorilor, a ucenicilor si a calfelor”. Mizéria, sublinia articolul „este principala cauzä a luptei de clasä purtatä de masele särace impotriva celor bogati”. Aria de preocupare a ziarului a fost destul de variata ; de la probleme de literaturä si culturä pinä la gospodärirea orasului. Intr-un articol a cerut extinderea editurilor, publicarea de cärti, intr-un altul mäsuri pentru perfectio-narea invätäminului, mfiintarea unei scoli populare de stat. Mai multe articole s-au ocupat de problemele urbanizärii, intretinerea sträzilor etc. Ziarul isi va inceta activitatea in anul 1904. 58 59 60 61 58. Magyarország iparosainak és kereskedőinek czim és lakjegyzéke (Registrul cu adresa industria^ilor ?i comercianplor din Ungaria), Budapesta, 1892, p. 1352. 59. Colectia se aflá in Biblioteca Széchenyi din Budapesta. 60. Colecfia se aflá in Biblioteca Muzeului Brukenthal, Sibiu. 61. Colectia se aílá in Biblioteca Centralá, Cluj-Napoca.
