Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
13 REGH1NUL IN A DOUA JÜMÄTATE A SECOLULUI, 217 Dezvoltarea mai accentuatä a produc^iei de märfuri, necesitatea stringentä de a face fa^ä concurentei produselor sträine, care au inceput sä abunde piafa, au determinat conducerea ora$ului sä infün^eze о §coalä profesionalä de ucenici care sä pregäteascä viitorii muncitori pentru marile ateliere §i uzine care se vor infün^a. Infiinfarea ?colii profesionale a fost precedatä de cursuri duminicale unde ucenicilor ?i muncitorilor li se predau matematicä si desen. Prima $coalä profesionalä de ucenici din oras se infün^eaza in anul 1884, care, in anul scolar 1890—1891 va functiona cu un curs pregätitor, trei clase de ucenici $i opt cadre didactice. Scoala era frecventatä de 269 ucenici care se pregäteau in 28 de meserii30. La inceputul secolului al XX-lea, cind in oras functioneazä si fabrici ?i uzina de prelucrare industrialä a lemnului, a pielii si a produselor agricole, scoala de ucenici va avea un rol §i mai mare in viate economicä a ora§ului. In anul §colar 1907—1908 §coala va functiona cu cinci clase de cuno§tinfe profesionale si patru grupe de desen, frecventate de 275 de ucenici, iar cursurile pregätitoare de 138i0. Cu mici modificäri aceasta va fi structura §colii pinä la sfirsitul primului räzboi mondial. Dupä absolvirea scolii, calfele si ucenicii trebuiau sä urmeze diferite cursuri de perfectionare pe meserii, organizate de muzeul tehnologic indusrial, monite sä transmitä cunostinte de specialitate si sä stimuleze initiative creatoare a mestesugarilor. In 1908 au urmat cursurile de desen pentru croitori, 20 de calfc, iar cursurile pentru pantofari 25 de meseria§i. Bibliotecile. ln epoca modernä aläturi de §coli un rol important 1-au avut in viata spiritualä a orasului bibliotecile, cercurile de lecturä si cazinourile. Primele biblioteci din Reghin, ca si alte ora^e ale Transilvaniei, au fost biblioteci ale unor oameni de seamä sau a unor cercuri, cluburi sau cabinete de lecturä,31 care jucau un rol insemnat in viafa culturalä a orasului. Dupä revolutia burghezo-democraticä bibliotecile vor juca un rol §i mai mare. In 1870 „Cercul maghiar de lecturä” a posedat peste 700 de cärfi §i 11 publicafü, iar „Societatea germanä de lecturä” 462 opere in 782 volume.39 40 41 42 Ambele posedau lucräri in limbile celor trei nationalitäfi. Biblioteci au functionat §i in cadrul comunitätilor religioase precum si in cadrul unitätilor ?colare. In §coli, ca ?i in cadrul cercurilor de lecturä ?i al cazinourilor, bibliotecile s-au bucurat de о bunä apreciere ca izvor de cunostinte mai ales in rindul dascälilor, intelectualilor, dar si 39. A marosvásárhelyi . . . 1891-ben, p. 110. 40. Az iparoktatás az 190h—1908 években (Invátámlntul profesional In anii 1906— 1908), Budapests, 1909, p. 140, 240, 274.' 41. Istoria Romáméi, vol. III, 1964, p. 1063. 42. Beiträge ... p. 113.
