Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
218 t MIHAI SZABÓ 14 al meseriasilor, comercian^ilor si functionarilor. Dintre bibliotecile $co- Jare cea mai bogatä era biblioteca gimnaziului säsesc care avea in 1885 peste 7100 volume. In culturalizarea maselor románesti un rol insemnat a avut biblioteca Despärtämintului „Astrei“ avind la baza biblioteca personalä, in 200 volume, a lui Ion P. Maior, primul säu pre§edinte, precum si biblioteca, Societätii culturale a meseriasilor romäni, infiintatä in 1913. In 1902 se infiinteazä biblioteca cercului de citit al meseriasilor maghiari4* care era abonatä la 11 publicatii. In 1911 se infiinteazä о biblioteca publica in Iernuteni si 1912 una la Apalina43 44 de cätre cercurile economice care se ocupau atit de ridicarea cuno^tintelor profesionale cit si de culturalizare a cetätenilor. Cercurile si societätile de lecturä. In strinsä legäturä cu activitatea bibliotecilor i$i desfäsoarä activitatea cercurile de lecturä ale cäror numär create considerabil in epoca modernä. La sfirsitul secolului al XVIII- lea in ora§ a functionat „un cabinet de lecturä” frecventat de intelectualii care §i-au fäcut stuliile la Sibiu, Cluj §i in alte centre. In 1846 se pun bazele societätii germane de lecturä45 * care in 1868 numära 85 de membri atingíndu-si astfei scopul prevázut in statutul de functionare de „... a forma spiritual, a ínnobila sufletul ... a pretui si a stima invätätura . . .“. In 1870 societatea dispunea de ziare printre care „Hermannstädter Zeitung“ (Ziarul sibian), „Kronstädter Zeitung” (Ziarul brasovean). „Siebenbürghische Blätter“ (Foile transilvänene) precum Si ziare románesti $i maghiare ca „Federatiunea“, „Gura satului”, „Magyar polgär”, ceea ce dovedeste cä societatea nu a fost frecventatä numai de sasi, dar si de romäni si maghiari, intre ei existind intelegere si bunä colaborare. ln 1840 a fost constituitä „Asociatia districtualä maghiarä de lecturä”40 care va fi reorganizatä in 1863. ln 1870 asociatia va numära 38 de membri. Pe lingä bibliotecä ea dispunea de mai multe colectii de ziare ca: „Pesti Napló“, (Jurnalul pestan), „Székely Hirlap” (Curierul secuiesc), „Lámpás“ (Felinarul), „Gura satului”, „Federatiunea” etc. ln 1867 se constituie Cazinoul din Reghin si imprejurimi, al cärui scop era de „a organiza un centru de intilmire a intelectualitätii din Reghin §i imprejurimi, a face abonamente la ziare, a infiin^a о bibliotecä §i о salä de lecturä, a tine prelegeri cu subiecte economice, stiintifice si din viata practicä“. In 1894 se infiinteazä un nou cazinou care avea scopul de a avansa relatiile dintre diferite nationalitäti §i clase sociale (intelectuali, meseriasi §i functionari), promovarea literaturii si dezvoltarea viejü publice. Cazinoul avea un mare numär de membri ro-43. Erdélyi magyar évkönyv 1918—1829 (Anuar mag'iiar ardelean), Cluj, 1930, p. 128. 44. Idem p. 207, 209. 45. Beiträge ... p. 114. 4P. Ibidem.
