Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
216 t MIHAI SZABÓ 12 invätat Francisc Koós, eminent memorialist §i publicist. La sfirsitul secolului §coala va fi preluatä de stat §i va functiona cu clase in limba de predare romána §i maghiarä. In 1896 se construie.'jte clädirea scolii de pe strada Vinatorilor care se va extinde dupá unirea Transilvaniei cu Románia. In Apalina functiona о §coalä confesionalä romano-catolicä care poseda un local de §coalä §i un teren sportiv, iji о §coalä evanghelicä reformats pentru care s-а construit un local corespunzätor abia in 1891, inzestratä cu mobilier §colar §i bibliotecä.35 36. In Iernuteni i$i continuä activitatea „Scoala confesionalä evanghelicä reformatä“, care, in 1869 a primit un nou local de $coalä inzestrat cu cele necesare procesului instructiv-educativ38. Odatä cu dezvoltarea fabricii de cherestea din Ierbus ?i cu infiintarea coloniei muncitore§ti s-а simtit necesitatea infiintärii in acest earlier a unei ?coli de stat (1906?) primul dascäl fiind Iacob Hirsch. Incendiul din toamna anclui 1848 a distrus si clädirea scolii germane. Clasele de elevi functionau provizoriu in diferite incäperi mici, apoi in clädirea fostei primärii unde $i-au putut desfä$ura activitatea in mod normal. In anul 1853 apar preocupäri pentru transformarea scolii intr-o $coalä realä inferioarä, gimnaziu37. Aceasta va fi о seoalá pentru negustori §i meseria§i oferind cuno§tintele necesare acestora. In cadrul matematicii, de exemplu, s-au predat cunostinfe elementare de contabilitate, iar in cadrul arhitecturii $i proprietätile materialelor de constructii. Dezvoltarea economico-socialä §i culturalä a ora§ului, cresterea numärului de elevi au fäcut necesarä construirea in anii 1891—1893 a unui nou local (actualul local al Scolii generale nr. 5 de pe strada Scolii). Cu toate cä aceastä §coalä a fost säseascä (germanä), fiind singurul gimnaziu ín ora§, a fost freeventatä ?i de elevi romäni, maghiari si evrei. In anul ?colar 1894—1895 din totálul de 740 elevi ai scolii, 104 au fost romäni $i 138 maghiari. Pe lingä gimnaziu a continuat sä functioneze §coala elementarä cu trei clase §i §coala de fete ,,cu caracter de invätämint mediu“. Aceastä ?coalä a fost cea mai bine dotatä, posedind bibliotecä, härfi, piese arheologice, о colectie numismaticä, animale §mpäiate si alte materiale didactice. In a doua jumätate a secolului al XIX-lea §i inceputul secolului XX functioneazä §i о ?coalä particularä in limba idis cu doi invätätori.38 35. Idem, p. 93—94. 36. Idem, p. 353.. 37. H. Schuster, Geschichte des Sächsisch-Regener Gymnasiums (Istoria gimnasiului din Reghinul säsesc) in Programm des vierdassigen evangelischen Gymnasiums und der mit danselben verbundenen Lehrenstalten in Sächsisch Regen, am Schlüsse des Schuljares 1894—1895 (Programa gimnaziului evanghelic cu 4 clase si a institutiilor s>colare afiliate din Reghinul säsesc la sfirsitul anului scolar 1894—1895, Sibiu. 38. Beiträge ... p. 275.
