Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

II. Istorie

212

t MIHAI SZABÖ

8

de comer ciánéi de vite din regiuni mai depirtate ale Transilvaniei precum §i din Austria, Ungaria, tärile balcanice etc. Daca la iarmaroacele anuale adäugäm §i tirgurile säptäminale putem deduce volumul comertului cu animale era neobi§nuit de mare. In 1893 au Tost vindute in Reghin 74.240 vite §i 3.200 cai in 1896 60.000 vite §i 2.489 cai. iar in 1903 40.610 vite §i 3.652 cai.18 In anii urmátori. si mai ales in prima jumätate a secolului XX, iarmaroacele §i tirgurile de animale vor scädea ca importantä din via^a comercialä a ora^ului.

Comertul cu lemne, in aceastä perioadä capätä о amploare §i mai mare. Societätile de plutärit au transportat la sfirsitul secolului al XIX- lea si la inceputul1 secolului al XX-lea pina la Zam anuall 10.000 de plute.19

Dezvoltarea productiei me§te$ugäre$ti si apói a celei capitaliste a a constituit о realä si puternicä bazä de dezvoltarea comertului. Dacä in 1857 ín oras au fost numai 7 comercianti, in 1870 numärul acestora s-а ridicat la 122, in 1900 la 1900 la 262, iar in 1910 in comert si activitatea de credit au lucrat 368 de cetäteni. In centrul orasului au apärut magazine moderne, cu bogate si variate cantitati de märfuri. Pentru viata economicä a orasului este semnificativ faptul cä, aici, s-au vindut, in 1895, mai multe produse ale industriei metalurgice decit in Tirgu- Mure§.20 21

Reghinul in aceastä perioadä, a participat activ si la comertul exterior. Unele fabrici §i ateliere mai mari s-au prezentat cu produsele lor la expozitia nationals de la Budpesta (1896), la Bucure^ti (1906) §i la Londra (1908), räspunzind solicitärilor de export. „Societatea de plutSrit” si Firma „Mendel Schwartz” au exportat produse de cherestea in Austria, Germania, Bulgaria, Egipt, in Asia MicS si in alte täri, Firma „Schwartz” din Reghin-sat, a exportat cereale in Austria si Germania, firmele „Samuilä Kloss” si „Kosh §i Schobel” au exportat vite in mal multe täri, mai ales in Ungaria si Austria, Firma „Mendel Farkas” a exportat spirt §.a.Sl

Dezvoltarea productiei de märfuri, a circulatiei märfurilor, necesitatea legärii regiunilor de centrele ■ mai importante a impus construirea liniei ferate si in aceastä parte a Transilvaniei Linia feratä Tirgu-Mures-Reghin-Ciceu-Brasov se construieste si se dä in folosintä in sectiuni : Tirgu-Mres-Reghin, in 1885, Reghin-Deda in 1906, Deda- Ciceu in 1909. In anul 1886 in Reghin era о garä provizorie. Gara propriuzisä va fi construitä §i datä in folosintä in 1909, cind linia feratä se prelungeste pinä la Deda. ln anul 1905 printr-o cale feratä forestierä

18. Barabás Endre, op. cit., р. 105.

19. Idem, р. 106.

20. Erdély, turisztikai, fürdőügyi és néprajzi folyóirat (Ardealul, revistá turisticú balnearä í?i de folclor), 1894, Anui III, nr. 9—10, p. 312.

21. A marosvásárhelyi ... 1895-ben, p. 284—285.